A trecut o săptămână de la redeschiderea sectorului HoReCa - hoteluri, restaurante, cafenele - care a resimțit cel mai acut efectele pandemiei de coronavirus. Dar efectele redeschiderii sunt pentru unii sub așteptări, fiind depășite de problemele adunate în perioada carantinei.
Ana Sîtnic, fondatoarea unui local din Chișinău, spune cu vocea stinsă că bucuria de a relua muncă a trecut repede în scârbă. Și asta pentru că cele mai proaspete reguli sunt neclare, atât pentru managerii de la cafenele și restaurante, cât și pentru vizitatori:
„Regulile care sunt impuse mi se par absurde, sincer, pentru că e imposibil de a le aplica. De exemplu, distanța între oaspeți care trebuie să fie minim 1,5 m – 2 m. La noi s-au redus locurile, sunt mai puțin de jumătate. Oaspeții sunt uimiți și nu înțeleg că trebuie să stea la doi metri distanță la o masă. Pentru rude avem o declarație pe care o semnează și spun că sunt rude și pot sta alături. Lumea, sincer, spune și minciuni că sunt rude, semnează în declarație, ca să poată să stea alături. Deci, nu înțeleg de ce au fost impuse aceste reguli dacă ele nu pot fi respectate?”
Dumitru Cebotarescu este patronul uneia dintre cele mai mari rețele de cafenele din capitală. Reluarea activității a însemnat din start costuri suplimentare pentru dezinfectanți, dozatoare, măști și mănuși, consumabile ce trebuie schimbate de câteva ori pe zi. Asta în condițiile în care, potrivit noilor reguli, sunt obligați să primească mai puțini clienți pentru a asigura distanța fizică între ei. Ceea ce înseamnă mai puține venituri, nici să le compari cu cele de până la pandemie. Dumitru Cebotărescu zice că antreprenorii moldoveni sunt în continuare în așteptarea unor acțiuni mai prompte din partea autorităților, nu reguli care să le îngreuneze munca:
„Din 15 iunie, lucrăm după reguli scrise, dar fără semne de punctuație. Cu viziere, fără viziere, cu viziere la caz. Care caz? La cazul dorinței controlorului de a suplini bugetul țării prin amenzi? În acest caz viziere trebuie pus? O neclaritate totală și lipsă de un plan bine stipulat de repornire a activității economice. (...) Statul vine cu apeluri față de mediul de afaceri. Și noi, ca mediu de afaceri, venim cu un apel la autoritățile statului: lucrați, creați condiții pentru business, susțineți mediul de afaceri nu doar prin vorbe, dar și prin fapte”.
Președinta Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement, MAR, Aneta Zasavițchi, îmi atrage atenția asupra altei prevederi incerte: cea care ar trebui sa reglementeze numărul de vizitatori pe care poate să-i primească un restaurant. Săptămâna aceasta un antreprenor s-a pomenit cu poliția la ușa localului, după ce a primit mai mulți oaspeți:
„Totuși, era o neclaritate și privitor la numărul de persoane admisibile în local. Pentru că luni seară am avut un local destul de popular în care oamenii au început să danseze. Proprietarii s-au trezit în noapte cu poliția la ușă că ar fi interzis acest moment pentru că nu se respectă distanța, că ar fi un eveniment organizat. Din cauza neclarităților din aceste instrucțiuni suntem la o limită firavă de a le încălca fără a dori chestia asta. Interesul nostru este să respectăm aceste reguli, însă pentru a le respecta, noi avem nevoie de reguli scrise clar, fără duble interpretări.”
Ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a admis astăzi că instrucțiunile pentru HoReCa, în special activitățile pe care urmează să le desfășoare a lăsa loc de interpretări, prin urmare, o parte dintre restaurante au organizat inclusiv festivități – evenimente cu un risc sporit de infecție:
„Deja am înregistrat anumite ceremonii care erau organizate pe platforma alimentației publice și în condițiile date, chiar ieri colegii au înaintat la Comisia națională extraordinară de sănătate publică propunerea care a fost acceptat de către toți membrii de a interzice desfășurarea ceremoniilor, indiferent, vreau să spun, de numărul acestora. Ceremonii precum sunt nunți, cumetrii, zile de naștere sau alt gen de activități. Reieșind din situația epidemiologică existentă, pentru că sunt aglomerări și la etapa respectivă sunt interzise”.
În lipsa unor reguli clare în baza cărora pot să activeze, deținătorii de cafenele și restaurante spun că reluarea afacerii le-a lăsat un gust amar. Insistența lor de a munci ar fi fost interpretată greșit ca o dorință de a-și recăpăta veniturile pierdute din cauza pandemiei. O percepție eronată, spun ei, or, în spatele fiecărui restaurant sau cafenele stau zeci de angajați cu familii, ale căror venituri depinde de solvabilitatea localului.
