Fotografiile fascinante ale Noii Zeelande, încadrată de imensitatea Pacificului de Sud, au fost imortalizate minuțios de camerele de la bordul Stației Spațiale Internaționale. Cu toate acestea, dincolo de acest peisaj impresionant, secretele ascunse în adâncurile întunecate ale oceanului oferă indicii ce ar putea redefini întreaga noastră înțelegere a istoriei timpurii a Terrei, scrie Phys.org.
Simon Lamb, un geofizician renumit asociat cu Universitatea din Wellington, și Cornel de Ronde, un cercetător de frunte la GNS Science, conduc o echipă de pionierat în domeniul științific, care sugerează că enigmele istoriei prime a Terrei pot fi elucidate prin studierea a două locații extraordinare, situate diametral opus pe glob: o regiune izolată din Africa de Sud și zonele misterioase subacvatice aproape de coasta Noii Zeelande. Interconexiuni globale și revelații geologice La prima vedere, distanța imensă care separă aceste două regiuni pare să sugereze puține asemănări. Cu toate acestea, în inima lor geologică zace o poveste comună care aruncă lumină asupra zorilor existenței planetei noastre, oferind indicii neașteptate despre formarea Terrei așa cum o cunoaștem astăzi – și, potențial, despre originea vieții însăși.
Cercetările lor au prins contur odată cu realizarea de către de Ronde a unei hărți geologice detaliate a regiunii cunoscute sub numele de Centura Verde Barberton, situată în regiunea înaltă a Africii de Sud. „Formațiunile geologice din această regiune s-au dovedit a fi o enigmă pentru cercetători, în ciuda numeroaselor încercări de descifrare”, explică Lamb și de Ronde. Ei argumentează că structura litosferei din această zonă contrazice înțelegerea convențională a tectonicii plăcilor din acea epocă. Cu toate acestea, cercetarea lor inovatoare ar putea deține „cheia de a decoda acest mister”.
Povestea ascunsă a centurii verzi Barberton și legătura cu Noua Zeelandă Harta elaborată de de Ronde a dezvăluit o porțiune din anticul fund marin încorporată în Centura Verde Barberton, formată acum aproximativ 3,3 miliarde de ani, când Terra era abia la începutul formării sale, la vârsta de 1,2 miliarde de ani. „Există, însă, un aspect cu adevărat neobișnuit legat de acest fund marin”, subliniază Lamb și de Ronde. Pentru a înțelege această anomalie, cercetarea lor s-a extins până la capătul opus al istoriei geologice a Pământului, în Noua Zeelandă. Experții contestă ideea general acceptată că Pământul timpuriu era o sferă înfocată de magmă, cu o suprafață prea slabă pentru a forma plăci tectonice rigide, și, prin urmare, incapabilă să experimenteze cutremure. Din contră, ei propun că planeta noastră juvenilă a fost zguduită constant de cutremure de mari dimensiuni, declanșate de fiecare dată când o placă tectonică aluneca sub alta într-o zonă de subducție. Studiind harta Centurii Verzi Barberton, Lamb și de Ronde au observat că stratificarea haotică a rocilor amintește de alunecările de teren submarine recente din Noua Zeelandă, declanșate de puternice cutremure de-a lungul celei mai mari falii a țării, megathrust-ul din zona de subducție Hikurangi, unde substratul este compus dintr-un amestec de roci sedimentare. Reevaluarea teoriilor stabilite și perspective noi asupra originiilor vieții Prin analiza formațiunii rociilor din Noua Zeelandă, experții susțin că au rezolvat misterul din spatele formațiunilor Centurii Verzi Barberton. Asemenea succesorului său mai tânăr, aceste structuri erau „remanența unei alunecări de teren gigantice conținând sedimente depuse atât pe uscat sau în ape foarte puțin adânci, amestecate cu cele acumulate pe fundul mării adânci”, au concluzionat ei. Mai mult decât atât, Lamb și de Ronde sugerează că descoperirile lor „ar putea dezvălui și alte mistere”, având în vedere că zonele de subducție sunt asociate și cu erupții vulcanice explozive. Exemplul erupției vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apai din Tonga, din ianuarie 2022, evidențiază legătura directă între fenomenele tectonice și procesele vulcanice violente ale Terrei timpurii. Norii de cenușă străpunși de fulgere au fost emiși de erupția vulcanică violentă din 2022 Lamb și de Ronde speculează că cantitățile mari de cenușă vulcanică găsite în Centura Verde Barberton „ar putea fi un registru antic al unei violențe vulcanice similare”. Și mai fascinant, sugerează că loviturile de fulger asociate ar fi putut „crea cuptorul pentru viață, unde au fost forjate moleculele organice de bază”. În esență, zonele de subducție nu sunt doar surse ale haosului tectonic; ele ar putea fi, de asemenea, scânteia care a aprins flacăra vieții pe Pământ. Descoperirile recente sub valurile Pacificului ar putea, astfel, să deschidă noi căi de înțelegere a dinamicii primordiale a planetei noastre și a originii vieții.
