Cehii își vor alege vineri și sâmbătă un nou președinte. În turul al doilea au ajuns generalul în rezervă cu experiență în conducerea NATO Petr Pavel și un miliardar devenit politician: fostul ministru de finanțe și premier Andrej Babiš.
În primul tur, a învins la mică diferență de voturi generalul Pavel (61 de ani), iar sondajele de opinie din ajunul turului decisiv îl arată tot pe el în avantaj de până la 60% din preferințele de vot în țara central-europeană cu 10 milioane de locuitori.
Andrej Babiš (68 de ani), fondatorul unui consorțiu de combinate alimentare și uzine de îngrășăminte chimice, a dus o campanie populistă, prezentându-și rivalul ca pe o marionetă a guvernării de centru-dreapta și a intereselor străine, iar pe sine ca pe singurul apărător al oamenilor simpli și o victimă a urii potentaților.
Babiš și-a anulat evenimentele „de mulțime” din ultima săptămână de campanie invocând primirea unei scrisori cu un glonț pe adresa soției și a unei amenințări cu moartea la adresa sa.
Prin contrast, Pavel, fost președinte al Comitetului Militar NATO (2015-2018) a adoptat în general un ton calm, apelând și la rivalul său să nu mai sperie oamenii, după ce echipa lui Babiš a umplut Cehia cu billboarduri care sugerează indirect că fostul general vrea să târască țara în război.
O falsă răscruce?
În Cehia președintele țării are puteri mici, dar deținătorul ultimelor două mandate, Miloš Zeman, a dovedit că șeful statului poate profita de unele neclarități legislative pentru a se amesteca în jocuri politice și a obstrucționa, la nevoie, executivul.
Aceasta este, de altfel, promisiunea făcută de Babiš electoratului său în general de stânga, opus actualului guvern.
Comentatorii de presă sunt însă în general de acord că oricine va învinge în alegerile din Cehia, cursul de politică externă al țării din UE și NATO nu se va schimba, chiar dacă într-una din dezbaterile electorale televizate, Babiš a șocat multă lume spunând că nu ar trimite soldați în ajutorul Poloniei și țărilor baltice, dacă ar fi atacate.
Oficiali din țările pomenite au atras atenția că Cehia este obligată la solidaritate prin articolul 5 din Tratatul NATO, iar Babiš a revenit asupra declarației, spunând că a fost prost-înțeles.
Pavel l-a corectat în direct, adăugând că dacă va fi ales el, una din primele vizite în străinătate va fi în Polonia vecină, ca s-o liniștească.
Declarația neinspirată a fost corectată și de primii doi oameni din ierarhia actuală puterii în stat, premierul de centru-dreapta Petr Fiala, un critic consecvent al lui Babiš, și președintele Miloš Zeman, un aliat al miliardarului.
Două lumi?
Datele primului tur al alegerilor, la care au participat opt candidați, precum și sondajele, au arătat că pe general îl vor președinte mai ales oamenii mai educați și mai avuți, cu vederi pro-occidentale, preponderent din mediul urban.
Pe Babiš îl susțin mai ales pensionarii, oamenii mai săraci, foștii alegători ai partidului comunist. În ultimele zile mai ales, cu declarații geopolitice opuse celor din vremea când era premier, Babiš s-a străduit să-și atragă și voturile cetățenilor cu vederi anti-NATO și anti-UE.
Presa a semnalat înaintea turului al doilea că de partea lui Babiš au început să funcționeze mai intens web-uri dezinformatoare, unele cu originea în Rusia.
La un miting electoral, generalul Pavel a vorbit de „două lumi” care s-ar confrunta la aceste alegeri – una a adevărului, alta a dezinformării. Expresia a fost folosită de rivalul lui pentru a-l acuza că disprețuiește oamenii simpli.
În cazul unei victorii, Andrej Babiš ar deveni primul slovac în fruntea statului ceh. Cele două țări s-au separat la 1 ianuarie 1993, dar au relații speciale, inclusiv grație limbilor aproape identice. Babiš vorbește în public limba cehă amestecată cu cuvinte slovace.
Alegerea directă a președintelui ceh de către cetățeni a fost legiferată în 2011, în forma aceasta scrutinul fiind câștigat de două ori consecutiv de Miloš Zeman (2013, 2018). Primii doi președinți ai Cehiei independente, Václav Havel și Václav Klaus, fuseseră aleși de parlament.
De când cehii și slovacii și-au întemeiat statul comun în 1918, desființat în 1993, prin Castelul de la Praga s-au perindat 11 președinți, începând cu Tomáš Garrigue Masaryk (1918-1935). Unul singur, Václav Havel, a fost atât președintele Cehoslovaciei (1990-1992), cât și al Cehiei (1993-2003).
