În vara din 2001, chiar la începutul mandatului prezidențial al lui Vladimir Nikolaevici Voronin, am făcut 11 interviuri cu consătenii din Antoneşti, veterani ai războiului din Afganistan. După primul interviu mi-a fost clar: dacă vreau să-şi deschidă sufletul, alcoolul e necesar. Dar se mai întâmpla ca vinul şi samahonul aduse de mine să se termine, iar „afganii” să mai aibă chef de poveşti şi să scoată o sticlă. Atunci am băut pentru prima oară varianta moldovenească a „boiarâşnikului” sau „păducelului”, cum i se spune acum în presă băuturii ucigătoare din Irkutsk.
