Buzu: Fără amalgamarea voluntară, localitățile vor pierde stimulentele financiare
Localitățile care nu vor decide până în luna iulie să se unească voluntar în cadrul reformei administrației publice locale riscă să rămână fără stimulente financiare și să fie ulterior amalgamate prin lege, fără posibilitatea de negociere.
Avertismentul a fost făcut de secretarul de stat Alexei Buzu, care a menționat că diferența dintre amalgamarea voluntară și cea obligatorie este semnificativă. În primul caz, aleșii locali decid condițiile unirii, inclusiv structura noii primării, componența echipei și prioritățile de dezvoltare, beneficiind totodată de stimulente financiare.
„În procesul de amalgamare voluntară, aleșii locali decid. Ei negociază cum va arăta primăria, unde va fi, cine va face parte din echipă și vor beneficia de stimulente. În procesul de amalgamare normativă nu există negociere și nu există stimulente”, a explicat Buzu.
În lipsa unei decizii asumate la nivel local, comunitățile vor fi incluse în procesul de amalgamare obligatorie, realizat prin lege. Oficialul a subliniat că autoritățile își propun să evite astfel de situații, însă acestea rămân posibile.
Autoritățile au stabilit un calendar pentru implementarea reformei, cu termen-limită anul 2029. În această perioadă sunt prevăzute mai multe etape, inclusiv adoptarea unui pachet legislativ în toamnă și continuarea consultărilor cu aleșii locali și cetățenii.
„Acum lucrăm cu primăriile și comunitățile pentru a ajunge la decizii de amalgamare voluntară”, a precizat secretarul de stat.
În paralel, Guvernul pregătește măsuri pentru consolidarea capacităților administrațiilor locale, inclusiv modificări legislative pentru a permite păstrarea unei părți mai mari din veniturile generate la nivel local.
Reforma prevede și digitalizarea primăriilor, introducerea unor funcții noi și dezvoltarea competențelor angajaților din administrația publică locală.
De asemenea, autoritățile analizează reorganizarea nivelului doi al administrației publice, cu scopul de a dezvolta proiecte regionale mai ample, inclusiv în domenii precum infrastructura rutieră și atragerea investițiilor.
Reforma administrației publice locale presupune reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru o primărie.
Autoritățile își propun ca, până în 2029, majoritatea primăriilor să fie capabile să atragă proiecte de investiții și să ofere servicii publice mai eficiente.