În Slovacia au loc sâmbătă, 30 septembrie, alegeri parlamentare. Secțiile de vot s-au deschis la ora locală 7 (05.00 GMT) şi se vor închide la orele 22 (20.00 GMT), iar la scurt timp după aceea se vor publica cifrele primelor sondaje la ieşirea de la urne.
Rezultatul va fi probabil strâns, însă cu siguranţă foarte important pentru politica externă a ţării, în special în ceea ce priveşte susţinerea pentru Ucraina, scrie AFP.
Slovacia are circa 5,4 milioane de locuitori, este membră a Uniunii Europene şi a NATO.
NATO și Uniunea Europeană urmăresc cu atenție scrutinul, în condițiile în care unul dintre partidele de opoziție, cotat cu mari șanse în sondajele din ultima vreme, e condus de Robert Fico, un simpatizant declarat al Rusiei conduse de Vladimir Putin. Liderul partidului de opoziție SMER a mai condus în trecut Guvernul de la Bratislava.
În sondajele preelectorale, cel mai bine este plasat partidul SMER, social-democrat, al fostului premier Robert Fico. Acesta a promis că, dacă va câştiga alegerile, nu va mai livra Ucrainei arme şi muniţii.
De când fascistul rus Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, Slovacia a fost unul dintre cei mai fideli aliați ai Kievului. Cele două țări au o graniță comună, iar Slovacia a fost prima țară care a trimis apărare antiaeriană în Ucraina și a primit zeci de mii de refugiați. Dar toate acestea s-ar putea schimba dacă Fico va ajunge la putere. Politicianul, care a mai condus Guvernul de la Bratislava, nu și-a ascuns simpatiile sale față de Kremlin și i-a învinuit pe „naziștii și fasciștii ucraineni” că l-au provocat pe președintele rus Vladimir Putin să lanseze invazia.
Pentru slovaci sunt însă importante în primul rând problemele interne: inflaţia de 10%, cea mai înaltă din UE, şi finanţarea sistemului de sănătate.
Fico a cerut guvernului slovac să înceteze furnizarea de arme Kievului și a spus că, dacă ar deveni prim-ministru, Slovacia „nu va trimite încă o rundă de muniție”. De asemenea, se opune aderării Ucrainei la NATO. Grigorij Mesežnikov, analist politic și președintele Institutului pentru Afaceri Publice, un think-tank slovac, a spus că, la fel ca mulți simpatizanți ai Rusiei, Fico își prezintă sprijinul pentru Moscova drept o inițiativă de „pace”.
„El și aliații săi susțin că nu ar trebui să trimitem arme în Ucraina, deoarece asta va face războiul să dureze mai mult. Ei spun că „va fi pace dacă nu mai trimitem arme în Ucraina”, pentru că, dacă nu o facem, conflictul se va încheia mai devreme. Deci, în esență, ei nu sunt pro-pace, sunt pro-ruși”, a declarat analistul. Fico a condus Guvernul Slovaciei timp de mai bine de un deceniu, mai întâi între 2006 și 2010 și apoi, din nou, din 2012 până în 2018. El a fost forțat să demisioneze în martie 2018, după săptămâni de proteste în masă pentru uciderea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová. Kuciak a investigat corupția în rândul elitei țării, inclusiv a persoanelor conectate direct cu Fico și partidul său SMER.
Alegătorii s-au îndepărtat de SMER la alegerile ulterioare din 2020 și au ales partidul de centru-dreapta ”Oameni obișnuiți și Personalități Independente” (OLaNO). Inițial, formațiunea era văzută ca o gură de aer proaspăt în peisajul politic al Slovaciei, dar și-a dezamăgit rapid alegătorii. Liderul Igor Matovic, un milionar de succes, a câștigat alegerile pe o puternică platformă anticorupție, promițând că va „curăța” Slovacia. Dar a fost găsit el însuși cu probleme. A fost forțat să admită că și-a plagiat lucrarea de master și a condus un guvern afectat de lupte interioare. El a fost forțat să demisioneze după puțin peste un an, după ce decizia sa unilaterală de a cumpăra vaccinuri împotriva Covid-19 din Rusia a declanșat o rebeliune în guvernul său de coaliție.
Matovič a schimbat locul cu ministrul său de Finanțe Eduard Heger, dar haosul a continuat. Pe măsură ce țara se lupta cu consecințele pandemiei și cu invazia Rusiei în Ucraina, mai multe lupte interioare și conflicte personale au dus la prăbușirea coaliției de guvernare în decembrie. Heger a continuat ca prim-ministru interimar, dar și el a demisionat în mai și a fost înlocuit de un tehnocrat, Ludovit Odor. De precizat, după cum remarcă Bloomberg, e faptul că Robert Fico a obținut și victorii importante pe plan intern. Slovacia a aderat la moneda euro în 2009, în mandatul său, iar economia a fost susținută de o industrie auto care a făcut din această țară unul dintre cei mai mari producători de mașini pe cap de locuitor din lume.
Ads
„La un an de la ultimele alegeri, am crezut că partidul va dispărea complet. Dar (Fico) a reușit să se reactiveze și acum este favorit”, a spus Mesežnikov. „SMER are încă un sprijin puternic printre alegătorii lor de bază și acest sprijin este legat emoțional de (Fico), dar au fost ajutați și de numeroasele conflicte din cadrul guvernului și de unii factori externi, inclusiv Covid, inflația ridicată, criza energetică și războiul din Ucraina”, spune analistul. Slovacia are un sistem electoral complicat și o scenă politică fragmentată. Există până la 10 grupări politice capabile să atingă pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament, ceea ce va duce la discuții tensionate în formarea noului Guvern. Practic, chiar dacă partidul lui Fico va câștiga alegerile, probabil că va avea nevoie de cel puțin un partener de coaliție. El nu a exclus să colaboreze cu Republica, un partid extremist de extremă dreaptă care susține că războiul din Ucraina este o consecință a „politicii de expansiune a NATO” și a „agresiunii Kievului față de minoritatea rusă din estul Ucrainei”.
Luna trecută, Poliția slovacă l-a acuzat pe șeful de spionaj al țării și pe alți oficiali de securitate că s-au folosit de conspirații pentru a abuza de putere. Fico, un apropiat al unor persoane vizate de anchetă, a descris situația drept o „lovitură de stat a poliției”.
Potrivit unui sondaj realizat de GlobSec, un grup de reflecție în domeniul securității cu sediul la Bratislava, doar 40% dintre slovaci au crezut că Rusia este responsabilă pentru războiul din Ucraina, cea mai mică proporție dintre cele opt state din Europa Centrală și de Est și statele baltice asupra cărora GlobSec s-a concentrat. În Republica Cehă, care obișnuia să formeze o singură țară cu Slovacia, 71% dintre oameni acuză Rusia pentru război.
Fico a cerut guvernului slovac să înceteze să mai furnizeze arme Kievului și a declarat că, dacă va deveni prim-ministru, Slovacia ”nu va mai trimite încă o rundă de muniție”. De asemenea, el se opune aderării Ucrainei la NATO.
Grigorij Mesežnikov, analist politic și președinte al Institutului de Afaceri Publice, un think tank slovac, a declarat că, la fel ca mulți simpatizanți ai Rusiei, Fico își prezintă sprijinul pentru Moscova ca pe o inițiativă de ”pace”.
”El și aliații săi susțin că nu ar trebui să trimitem arme în Ucraina, deoarece acest lucru va face ca războiul să dureze mai mult timp. Ei spun ”va fi pace dacă nu mai trimitem arme în Ucraina”, pentru că dacă nu o facem, conflictul se va încheia mai repede. Deci, în esență, ei nu sunt pro-pacea, sunt pro-ruși”, a declarat el pentru CNN.
Anterior, Fico a fost prim-ministru al Slovaciei timp de peste un deceniu, mai întâi între 2006 și 2010 și apoi din nou între 2012 și 2018.
El a fost forțat să demisioneze în martie 2018, după săptămâni de proteste în masă din cauza asasinării jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová. Kuciak a făcut un reportaj despre corupția în rândul elitei țării, inclusiv despre persoane aflate în legătură directă cu Fico și cu partidul său SMER.
Potrivit unui sondaj realizat de GlobSec, un grup de reflecție în domeniul securității cu sediul la Bratislava, doar 40% dintre slovaci au crezut că Rusia este responsabilă pentru războiul din Ucraina, cea mai mică proporție dintre cele opt state din Europa Centrală și de Est și statele baltice asupra cărora GlobSec s-a concentrat. În Republica Cehă, care obișnuia să formeze o singură țară cu Slovacia, 71% dintre oameni acuză Rusia pentru război.
Aceeași cercetare a constatat că 50% dintre slovaci percep Statele Unite – aliatul pe termen lung al țării – ca pe o amenințare la adresa securității.
Dominika Hajdu, director de politici la Centrul pentru Democrație și Reziliență al GlobSec, a declarat că Slovacia este deosebit de vulnerabilă la propaganda rusă.
”Unele dintre partidele care conduc în prezent în sondaje răspândesc aceleași narațiuni – de exemplu, că Occidentul este cel care încearcă să ne ”tragă” în război și că oricine este pro-ucrainean este automat antislovac”, a spus ea.
Ea a precizat că propaganda pro-rusă rezonează și pentru că o mare parte a populației a fost întotdeauna foarte pro-rusă și, chiar și acum, aproximativ un sfert dintre oameni îl privesc pozitiv pe președintele rus Vladimir Putin.
“Din punct de vedere istoric, a existat întotdeauna o puternică narațiune panslavă despre Rusia ca fiind fratele mai puternic care i-ar fi protejat pe slovaci de unguri și care a eliberat apoi Slovacia de naziști”, a adăugat ea.
”Slovacia a fost aleasă (de Rusia) ca fiind țara în care există un sol fertil pentru succesul narațiunilor rusești pro-Kremlin, pro-război”, a declarat Věra Jourová, cel mai înalt oficial pentru afaceri digitale al Comisiei Europene.
Mesežnikov a declarat că Fico și aliații săi au profitat de o oboseală și o furie tot mai mari în rândul alegătorilor slovaci în legătură cu sprijinul neechivoc al guvernului pentru Ucraina.
”Guvernul a luat o decizie foarte rapidă și fermă – și aș spune că astfel s-a aflat de partea corectă a istoriei – de a susține Ucraina”, a spus el. ”Slovacia a devenit un membru proactiv al UE în propunerea de sancțiuni împotriva Rusiei și a trimis toate echipamentele pe care le-a putut trimite Ucrainei”.
Decizia Slovaciei de a trimite apărarea antiaeriană la doar câteva săptămâni după începerea invaziei a fost urmată de livrarea de vehicule blindate, elicoptere, obuziere și alte echipamente. De asemenea, a preluat peste 100.000 de refugiați ucraineni – un număr notabil pentru o țară de doar 5,4 milioane de locuitori.
Cu toate acestea, Mesežnikov a declarat că un grup mare de slovaci nu a fost de acord cu această abordare – și că SMER și Republika au început rapid să îi curteze.
”Celălalt argument al lor, în afară de cel al păcii, este că nu ar trebui să ajutăm Ucraina pentru că este în detrimentul slovacilor. Ei spun că este prea costisitor și că ar trebui să ne facem griji doar pentru noi înșine”, a declarat Mesežnikov.
Acesta este un argument puternic pentru alegătorii care s-au confruntat cu o criză a costului vieții, dar Mesežnikov a spus că nu se bazează în întregime pe fapte, deoarece cea mai mare parte a sprijinului este subvenționată cu fonduri ale Uniunii Europene.
Sursa: Ziare.com
