Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a decalrat după întâlnirea de luni cu premierul ungar Viktor Orban că s-au făcut progrese în direcţia impunerii unui embargou european asupra importurilor de petrol din Rusia, scrie Agerpres.
Până acum, Budapesta a blocat proiectul de embargou, pe motiv că o astfel de sancţiune împotriva Moscovei ar afecta securitatea energetică a Ungariei.
Dialogul cu Orban ”a contribuit la elucidarea anumitor puncte referitoare la sancţiuni şi la securitatea energetică”, a menționat Von der Leyen, adăugând că ”am făcut progrese, dar va mai fi de lucru”. Ea a anunţat o videoconferinţă ”cu alţi actori din regiune” pentru ”întărirea cooperării regionale în infrastructurile petroliere”.
Fără ieşire la mare şi dependentă de achiziţiile de petrol şi gaze din Rusia, Ungaria a cerut partenerilor din UE garanţii privind furnizarea de energie, ca o condiţie pentru aprobarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, în urma invaziei din Ucraina.
Ministrul de externe ungar: Am reuşit să facem un mic pas înainte
Ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, a postat după întâlnirea de luni un mesaj video pe Facebook, în care arată că ”am făcut progrese, aş spune chiar că am reuşit să facem un mic pas înainte, dar mai trebuie să discutăm mult pentru a produce o evoluţie a poziţiei europene, deoarece nu putem permite să se impună poporului ungar plata costurilor acestui război”.
Şeful diplomaţiei de la Budapesta a reluat ideea conform căreia „în forma actuală” embargoul petrolier anti-rus ar însemna „lansarea unei bombe atomice asupra economiei Ungariei” şi „ne-ar compromite securitatea energetică”. „Atâta vreme cât Comisia Europeană nu oferă o soluţie pentru aceste probleme, Ungaria nu poate, evident, să susţină această nouă serie de sancţiuni”, a adăugat el.
Pentru adoptarea pachetului de măsuri respectiv este necesară unanimitatea celor 27 de ţări membre ale UE. Duminică, după o reuniune a reprezentanţilor acestora, care a avut loc la Bruxelles, un diplomat european a declarat agenţiei France Presse că garantarea unor surse alternative de aprovizionare „nu este un lucru uşor”, deoarece implică noi infrastructuri şi modificări tehnologice pentru care este nevoie de fonduri europene şi de acorduri între mai multe state. „Am avansat, dar asta necesită automat ceva timp”, a afirmat sursa citată.
Pentru Ungaria şi Slovacia s-a prevăzut o derogare de un an de la embargou, însă aceasta a fost considerată insuficientă şi a fost extinsă până la sfârşitul lui 2024. S-a acordat o amânare şi pentru Cehia. Ungaria cere însă un moratoriu de cinci ani.
Pentru a-şi asigura importurile de petrol, Ungaria va avea nevoie de un nou oleoduct pentru legătura cu Croaţia, care are ieşire la mare. Budapesta cere garanţii privind acordul Zagrebului pentru construcţia acestei conducte şi privind finanţarea europeană, a declarat pentru AFP un alt diplomat european.
În 2021, Rusia a furnizat 30% din cantitatea de ţiţei şi 15% din cea de produse petroliere achiziţionat de UE. Comisia Europeană a arătat că statele care solicită derogări de la embargou – Ungaria, Slovacia, Cehia şi Bulgaria – au o pondere redusă în aceste achiziţii.
Obiectivul Comisiei este însă menţinerea unităţii UE în măsurile împotriva Rusiei. Al şaselea pachet de sancţiuni vizează şi sectorul financiar. Cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank, cu o cotă de piaţă de 37%, şi alte două bănci, urmează să fie excluse din sistemul internaţional de plăţi SWIFT. În domeniul media, un document consultat de AFP arată că Uniunea intenţionează să interzică difuzarea a trei canale de televiziune ruse, inclusiv Russia 24 şi Russia RTR.
