„Sistemul practic a rămas intact și rezistența [la reforme]va fi dură” (Victor Ciobanu/ Radio Chișinău)

Va profita Republica Moldova de șansa istorică oferită de puterea deplină deținută de pro-europeni la Chișinău? se întreabă jurnalistul Mădălin Necşuţu într-un editorial pe veridica.ro. Autorul notează că după ce pro-europenii reprezentați de Partidul Acțiune și Solidaritate  și-au asigurat Parlamentul, Guvernul și Președinția, perioada de tranziție post-sovietică poate fi încheiată, iar parcursul pro-european poate deveni ireversibil. „Drumul nu va fi ușor și va fi presărat cu obstacole majore, dar nu există nicio scuză pentru o eventuală nereușită”, precizează jurnalistul. „Miza este una foarte mare, nu doar pentru R. Moldova în anii următori. UE și SUA, împreună cu România, vor să stabilizeze R. Moldova și să o ducă pe un drum ireversibil spre Uniunea Europeană. Este nevoie de un stat stabil la granițele UE și NATO, iar efortul va fi unul conjugat din partea tuturor părților implicate”, scrie Mădălin Necşuţu. El precizează că, în acest moment, R. Moldova are două pietre de moară legate de gât de care Chișinăul va trebui să se lepede: corupția endemică și dosarul transnistrean.

Jurnal.md rezumă o analiză publicată de euronews.com despre reglementarea conflictului transnistrean în mandatul noii guvernări de la Chişinău. O primă remarcă în articol e că problema transnistreană, deşi s-ar putea să reprezinte o primă provocare majoră, nu prea s-a regăsit nici în programul Maiei Sandu care a câştigat președinția, nici în cel al fostului său partid PAS care a obţinut majoritatea în parlament. „Alegerea unui președinte pro-european cu majoritate parlamentară - prima din istoria Moldovei - ridică perspectiva unei schimbări de abordare atunci când vine vorba de Transnistria”, se precizează în articol. Expertul politic Mihai Isac notează că noua guvernare a R. Moldova s-a angajat să lupte împotriva corupției și că multe dintre cele mai sumbre afaceri ale țării sunt strâns legate de Transnistria. „Soluția problemei transnistrene va duce la eliminarea unei zone gri”, afirmă Isac, precizând că noua putere de la Chişinău mizează mai ales pe sprijin extern în soluţionarea acestei probleme. Comentatorul şi fostul diplomat moldovean, Valeriu Ostalep, nu exclude că socialiştii, aflaţi acum în opoziţie, ar putea încerca să creeze probleme noului guvern, dar consideră că tulburarea apelor nu ar fi nici în interesul Tiraspolului, nici în cel al Chişinăului.

NewsMaker.md rezumă o analiză semnată de directorul executiv al Centrului Expert-Grup Adrian Lupuşor despre prioritățile economice pe care ar trebui să le ia în calcul noul guvern de la Chişinău. Potrivit expertului, una din problemele majore în faţa noii guvernări este sărăcia aprofundată de criza provocată de pandemie. Economistul crede că noul guvern trebuie să-şi asume patru obiective majore: să maximizeze şi eficientizeze veniturile bugetare, cele ale antreprenorilor, să protejeze, iar ulterior şi să majoreze veniturile populației și să promoveze investițiile publice în infrastructură și cercetare. Adrian Lupuşor descrie în detaliu măsurile necesare pentru fiecare din cele patru obiective şi concluzionează că „soluțiile de politici economice sunt de mult timp cunoscute, la moment principala provocare este identificarea priorităților imediate care urmează să răspundă celor mai stringente necesități, în special ale grupurilor vulnerabile având în vedere efectul disproporționat al crizei, să accelereze recuperarea economică și să creeze premisele pentru noul model de creștere economică bazat pe investiții și exporturi, despre care se vorbește deja mai bine de un deceniu”.

Președintele Centrului de Resurse Juridice Vladislav Gribincea, citat de jurnal.md, pune la îndoială că proiectul de legea privind evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor ar putea fi votat în toamnă, aşa cum promite majoritatea parlamentară a PAS. „Nu este realist. Trebuie să fie cel puțin două opinii ale Comisiei de la Veneția pe această chestiune. Nu e exclus că Comisia de la Veneția va cere o majoritate constituțională pentru această inițiativă, deoarece se impune suspendarea competențelor CSP și ale CSM… Cel mai devreme, un mecanism în funcțiune am putea avea prin mai, anul viitor, iar primii judecători evaluați - în vară”, explică juristul. El mai precizează că „PAS nu are dreptul să dea greș pe această reformă. Evaluarea se face o singură dată într-un secol”.

Analistul politic Ion Tăbîrţă de la Institutul Viitorul comentează la Radio Chişinău discursul preşedintei Maia Sandu ținut luni în ședința de debut a noului legislativ şi observă că lupta împotriva corupţiei, statul de drept şi performanţa administrativă au fost firul roșu. „Acest mesaj central se dorește a fi începutul unor transformări mari, profunde în societate. Urmează ca Parlamentul și Guvernul ales să-l direcționeze în anumite politici, legi clare, care până la urmă să soluționeze problemele existente în R. Moldova și totodată să înceapă acel proces de transformare și dezvoltate de care are nevoie societatea”, afirmă Ion Tabîrţă.

Radio Chişinău îl citează şi pe comentatorul Victor Ciobanu cu afirmaţia că reformele ambiţioase promise de preşedinta Sandu şi de noua majoritate parlamentară a Partidului Acţiune şi Solidaritate ar putea fi realizate doar cu un sprijin masiv al populației și al societății civile, întrucât există riscul ca oamenii din sistem să se opună schimbărilor. „Sistemul practic a rămas intact și rezistența va fi destul de dură. Cea mai mare provocare pentru PAS e că a obținut puterea absolută și cred că trebuie să colaboreze cu diferite segmente, inclusiv cu cei care vor expune opinii diferite decât cele din interiorul PAS(…) Or, monopolurile în general și cele politice în special, cred că nu fac foarte bine”, notează Victor Ciobanu.