Președinta R. Moldova, Maia Sandu, președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski au participat, la Batumi, la o conferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, despre viitorul Parteneriatului Estic și implementarea acordurilor de asociere ale celor trei țări cu Uniunea Europeană. Conferința a avut loc la scurt timp de la o victorie covârșitoare în R. Moldova a partidului pro-european PAS în alegeri, dar și de la o criză în Georgia, unde un cameraman a fost ucis, iar 50 de jurnaliști au fost agresați fizic de către o mulțime homofobă, la Tbilisi, la începutul lunii. Liderii celor trei state au semnat, luni, o declarație comună pentru a întări cooperarea în vederea apropierii de Uniunea Europeană, iar Liliana Barbăroșie l-a întrebat pe analistul politic de la București Armand Goșu dacă se așteaptă să urmeze și niște procese integraționiste mai vaste din partea UE.
Armand Goșu: „Cele trei state, pe de o parte, sunt supuse unor amenințări hibride care provin din aceeași sursă, pe de altă parte, ele intenționează să meargă în aceeași direcție, dar ce este interesant, este cu totul altceva – este faptul că, în acest moment, se află într-o competiție în fața Occidentului. Deci, au reluat reformele, or asta mi se pare cel mai important lucru care trebuie subliniat. Și aici, să spun, Republica Moldova, prin Maia Sandu, prin PAS, pur și simplu reușesc să facă figura cea mai interesantă, cea mai frumoasă și să fie și mai convingători în această competiție, dacă vreți, între cele trei state pe drumul apropierii de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, cazuri ca întâmplările acestea recente din Georgia, de exemplu, aceste manifestări homofobe, s-au întâmplat lucruri grave. S-ar putea spune din perspectiva asta că sunt de natură să descurajeze Uniunea Europeană, dacă s-ar gândi eventual să pornească niște procese mai ample de integrare a acestor state?
Armand Goșu: „E greu de descurajat Uniunea Europeană, pentru că, la rândul ei, Uniunea Europeană are o agendă foarte complicată. Pe această agendă a Uniunii Europene, Parteneriatul Estic și problemele, amenințările homofobe din Georgia nu sunt undeva foarte sus. Sigur că cei care fac analize serioase pe acest spațiu – Ucraina, Georgia, Republica Moldova – înțeleg foarte bine că aceste țări nu pot să ardă etapele, că e vorba de o modernizare a acestor societăți, că sunt niște procese care durează, care iau timp, dar eu cred că Uniunea Europeană trebuie să manifeste nu reticență, pentru că astfel de lucruri se întâmplă și în alte țări. E drept, poate nu atât de fioroase, dar se manifestă tot mai multă deschidere, mai multă disponibilitate pentru a educa populația și, până la urmă, a răspunde acestor societăți la problema foarte bine formulată în Declarația summitului de la Batumi, în care cei trei șefi de stat, în fața președintelui Consiliului, cer acordarea unei perspective europene pentru cele trei state. Adică, noi vorbim de avansul lor către Uniunea Europeană, către valorile europene fără să existe un plan clar formulat privind ce facem cu aceste state.
OK, ele se apropie de noi și ce facem noi – fugim de ele, le spunem că rămâneți undeva aici, la poarta Uniunii Europene, nu e loc pentru voi acolo? Trebuie totuși și din partea Occidentului, din partea Uniunii Europene asumate niște programe foarte precise. Nu poți să ceri: reforme, reforme, reforme, fără să spui: faci reforme, ca să..., iar calendarul este acesta.”
Europa Liberă: Și credeți că va spune Uniunea Europeană ce urmează după „ca să...”?
Armand Goșu: „Uniunea Europeană trebuie forțată, trebuie făcută, trebuie împinsă să ofere această perspectivă. La un moment dat, o să apară un context favorabil și celor din Parteneriatul Estic, iar acest context nu trebuie irosit, iar Republica Moldova, Georgia, Ucraina, cel puțin, Republica Moldova, care e și mai aproape de Uniunea Europeană geografic și cea mai mică, cea mai ușor de reformat, de modernizat, să intre într-un proiect din acestea de aderare efectivă la clubul vest-european.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, o formulă s-a sugerat în acea adresare a unui grup de europarlamentari români, când s-au adresat președintelui Consiliului European și au spus acolo cam ce au în vedere - roaming, zonă euro, lucruri din astea concrete care ar trebui să se întâmple. Formula asta cum vi se pare?
Armand Goșu: „Mi se pare prea puțin pentru ce ar trebui să primească, dar mi se pare totuși un început. Deci, până la urmă, asistăm la un fel de asediu prin învăluire a Uniunii Europene, care să se constituie într-o fortăreață din partea acestor state. Dar, până la urmă, nu intri cu forța în Uniunea Europeană și Uniunea Europeană, la rândul ei, este interesată să-și extindă granițele spre est, pentru că și Ucraina, Republica Moldova, Georgia vin cu plusvaloare în construcția europeană. Și aici vorbim de valori ale civilizației, în primul rând, nu într-o logică suntem împotriva Rusiei sau suntem împotriva Turciei, extindem Uniunea Europeană spre est. Deci, eu cred că e bine ca și mai mulți și chiar la europarlamentare, și societatea civilă prin asociațiile și politicienii din cele trei țări să vorbească mult, apăsat, des despre această aderare a celor trei țări la Uniunea Europeană, dar asta într-un context în care aceste țări își fac temele, pentru că tu nu poți să forțezi Bruxelles-ul să ia niște decizii în favoarea ta, câtă vreme tu acasă nu-ți faci temele, iar temele despre care vorbesc înseamnă reforme, reforme profunde, care să schimbe fața societății din aceste foste republici sovietice, în care, uite, la 30 de ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice, că anul acesta se vor împlini 30 de ani, asistăm la manifestări homofobe, cum au fost cele recente de la Tbilisi, care au șocat.”
Europa Liberă: Sau la o victorie covârșitoare a unei forțe pro-europene în Republica Moldova?
Armand Goșu: „Exact! Care Republică Moldova acum este pe val, dar după o perioadă în care a dezamăgit Bruxelles-ul și în care de la Strasbourg sau de la Bruxelles Republica Moldova era numită stat capturat, după ce cu puțin timp înainte chiar fusese mângâiată și lăudată, că fusese premiantul casei Parteneriatului Estic. Deci, aceste zigzaguri în parcursul Republicii Moldova nu fac decât să-i deruteze pe liderii occidentali care nu știu care-i Moldova adevărată, Moldova chiar pe bune s-a reformat sau cineva ne-a păcălit? Or, nimic nu detestă mai tare liderii vest-europeni decât sentimentul acesta că au fost păcăliți.”
Europa Liberă: Și acum, această dezamăgire se poate menține la Bruxelles după aceste rezultate ale alegerilor?
Armand Goșu: „Nu, eu cred că e o mare așteptare la Bruxelles, e o mare așteptare față de Republica Moldova. Republica Moldova are un culoar extraordinar, are un culoar mai bun decât a avut acum 12 ani, depinde doar de clasa ei politică să valorifice la capacitatea maximă a acestuia. Asta înseamnă bani, asta înseamnă sume mari de bani, dar asta înseamnă o schimbare a feței societății moldovenești, începând cu justiția, cu tribunalele, cu procurorii, cu administrația centrală, administrația locală, o modernizare în viteză, în pași fermi a societății moldovenești.
Sigur, admit că tipul acesta de modernizare creează niște crize în societate, creează niște tensiuni, asta se vede și în Europa Centrală și de Est, în fostele țări socialiste, adică noi ardem în Europa Centrală și de Est niște etape, parcurgem într-un timp foarte scurt, cum a fost această tranziție, în 30 de ani am parcurs trasee pe care țările occidentale Franța, Germania, Italia le-au parcurs într-un număr mult mai mare de ani, adică noi facem după ‘90 ce au făcut aceste țări după 1945 la nivelul mentalităților comune, la nivelul reformelor, la nivelul culturii, civilizației. De la această viteză extraordinară sau din cauza acestei viteze extraordinare mulți dintre noi ne simțim amețiți în viteză prea mare, lucrurile se schimbă cu mult prea mare viteză în viața noastră, în același timp, această schimbare în mare viteză aduce și extraordinare beneficii, ne-a crescut nivelul de trai la niște parametri la care nu puteam visa acum 30-40 de ani.”
Europa Liberă: Dificultățile care se pot anticipa de pe acum care ar fi după părerea Dvs. pentru Republica Moldova, care, iată, pornește, are acum un culoar foarte deschis pentru...?
Armand Goșu: „Din istoria recentă a Moldovei se văd cel puțin două, dacă nu cumva mai multe forțe, probabil mai multe, dar vreau să mă opresc doar la două: unu – faptul că sistemul, aparatul birocratic, nomenclatura, rezistența ei la schimbare, la modernizare e foarte mare, această nomenclatură, administrație blochează adesea reformele cu zâmbetul pe buze, având grijă pentru ea să obțină maxim de beneficii, pentru ea și familiile acestor membri ai nomenclaturii. Și doi – Republica Moldova sau elita politică, care o conduce, ar putea fi la un moment dat tentată, cum a fost și în vremea lui Filat, Leancă, să mimeze reforme, să se prefacă că face reforme pentru a bifa în fața Bruxelles-ului un program reformist. Și minciuna se hrănește cu minciună, iar edificiile construite prin minciună în final se vor prăbuși. Și nu știu dacă și Occidentul a treia, a patra oară deja va mai accepta tipul acesta de atitudine, să se lase păcălit, manipulat de vreo țară.
Maia Sandu și PAS-ul au multă putere, sentimentul pe care îl trăiești, văzând rezultatele acestea, sigur e unul de bucurie, în același timp, te simți îngrozit, pentru că așteptările oamenilor sunt enorme. Când așteptările sunt enorme și posibilitatea ca deziluzia să fie uriașă e foarte mare.”
