La ceva mai puțin de o săptămână de când în R. Moldova s-a instituit starea de urgență, efectele ei asupra răspândirii coronavirusului încă nu se văd, numărul cazurilor noi zilnice rămânând la cote înalte; ceea ce se vede, însă, clar, este efectul politic al deciziei guvernului privind așa-numitul „lockdown” – actorii politici se ceartă, unii dintre ei dând semnale limpezi pre-electorale.
La un an de pandemie, R. Moldova luptă cu criza având un guvern interimar ce poate lua decizii financiare doar de o săptămână de când e stare de urgență, un buget care rezistă doar datorită împrumuturilor interne și o nevoie mare de achiziții de vaccin pentru imunizarea părții de populație ce nu va putea fi cuprinsă cu seruri primite din donații.
Pe acest fundal complicat, Igor Dodon a avansat mai întâi ideea apelării la banii din rezerva păstrată de Banca Națională, iar apoi a formulat și câteva măsuri sociale pe care ar trebui să cheltuie fondurile comisia de situații excepționale:
„Haideți, pe timpul stării de urgență, să acoperim din fondurile statului toate dobânzile pentru creditele bancare ale persoanelor fizice și juridice din R. Moldova,” a spus șeful celui mai mare partid parlamentar marți, în timpul unei discuții live cu moldovenii de pe rețeau socială Odnoklassniki.
„Haideți să selectăm din 300 - 100 de mii de angajați din domeniile economice cele mai afectate și să le dăm câte 5 mii de lei pe lună companiilor pentru sprijinul acestor angajați. Haideți să scutim măcar pe o lună pensionarii și alte categorii în dificultate de plata energiei electrice,” a mai spus fostul președinte.
„Ce e rău în asta? Ce fel de furt a miliardului e acesta? Sunt bani din rezerva de stat pe care nimeni nu-i folosește. Să-i dăm cetățenilor și întreprinderilor”, a mai adugat Igor Dodon, criticând totodată ceea ce dânsul numește “subordonare externă” în Banca Națională, lucru pe care socialiștii au de gând să-l curme, a mai anunțat el.
Deocamdată, guvernul interimar în frunte cu șeful de la externe, Aureliu Ciocoi, care este și președinte al comisiei de situații excepționale, nu a anunțat dacă va adopta vreo măsură socială pe perioada stării de urgență, dar probabil o va face la una din ședințele viitoare, întrucât așa anticipa atunci când și-a reactivat comisia.
Banca Națională, pe de altă parte, a reacționat la ideea fostului președinte prin a spune că legea îi interzice să împrumute guvernul, în plus asta ar spori inflația.
Azi, în timpul unei mese rotunde, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a adăugat că instituției îi este tot mai dificil să apere reforme deja întreprinse, pe fundalul unei neînțelegeri generale a rolului unei bănci centrale din partea autorităților și a societății.
Un deputat din Platforma DA, Dinu Plângău, pe de altă parte, estimează ca extrem de mici șansele unor măsuri ca cele formulate de Igor Dodon, întrucât asta ar însemna ca guvernul să-și asume, fie și prin comisie, decizii extrem de riscante din punct de vedere legal:
„Ex-președintele Dodon, în mai anul trecut a dețin ut toate pârghiile în R. Moldova, începând cu parlamentul, președinția și guvernul, dar nu a făcut aceste măsuri de stimulare a anumitor sectoare economice și de oferire a unor recompense cetățenilor care au rămas fără lucru.
Aceste declarații trebuie privite ca simple declarații politice, care creează anumite așteptări în societate, dar, în cazul că nu se vor reuși, dl Dodon va da vina pe președinție că a blocat, că nu știu ce, și, probabil viceversa, în contextul în care se pare că se apropie niște alegeri anticipate.”
De aceeași părere este și Igor Grosu, șeful grupului de parlamentari PAS din parlament:
„Igor Dodon a intrat în campanie electorală, pe care el oficial nu și-o dorește, dar neoficial deja e în campanie electorală. Guvernul este cel care deține toată informația despre starea de lucruri în economie, deci guvernul trebuie să vină cu astfel de soluții și cu surse foarte concrete de unde luăm banii aceștia.
În cazul dlui Dodon, sursa deja o cunoaștem – a vociferate-o dânsul – vrea să bage mâna în rezerva de stat, ceea ce ar echivala cu un nou furt al miliardului.”
Ideea liderului socialist legată de sprijinul economiei și cetățenilor cu bani din rezerva de stat - el spune că s-ar putea cheltui vreo 20 de miliarde de lei – vine cu puțin timp înainte de o viitoare decizie importantă a curții constituționale de la Chișinău, care ar putea constata pe 15 aprilie întrunirea circumstanțelor pentru dizolvarea parlamentului. Cu toate că au reușit între timp să instituie stare de urgență ceea ce amână decizia propriu-zisă de dizolvare cu cel puțin două luni, socialiștii ar fi început și pregătirile de anticipate, cred așadar oponenții PSRM din parlament.
