Demisia de marți a lui Nicolae Furtună, șeful Agenției Naționale de Sănătate Publică, în urma afirmației sale că cei decedați de COVID-19 și așa erau o „povară”, a relansat dezbaterea despre răspunsul autorităților la pandemie. Expertul Ghenadie Țurcanu de la Centrul de Politici și Analize în Sănătate, o organizație neguvernamentală, crede că încrederea cetățenilor în faptul că autoritățile au grijă de ei în lupta cu pandemia a fost subminată și de alții.
Ghenadie Țurcanu: „În Republica Moldova, scepticismul este la putere și scepticismul este o armă a guvernării nedemocratice. Practic, toate guvernele de la declararea independenței încoace au neîncredere în populație, guvernarea ignoră populația anume prin acțiunile sale de neasigurare a transparenței procesului decizional, prin apariția proiectelor de legi sau a legilor, a hotărârilor pe neprins de veste, nefiind discutate...”
Europa Liberă: S-ar părea că totuși despre măsurile pe care le-au întreprins cei de la putere s-a reușit să se informeze cetățeanul sau a fost prea puțin?
Ghenadie Țurcanu: „Eu cred că a fost prea puțin, pentru că guvernarea nu a dat dovadă de deschidere în fața cetățenilor, cred că guvernarea nu-i consideră pe cetățeni capabili să înțeleagă anumite acțiuni ale lor, că ei sunt specialiști și consideră că altcineva sunt incompetenți și nu trebuie să cunoască aceste lucruri și doar le spun la cetățeni și aceasta-i și mai mult nimic nu trebuie de întreprins.”
Europa Liberă: Dar omul putea să se informeze că trebuie să poarte mască, că trebuie să respecte distanța socială, că trebuie să folosească dezinfectant, sunt lucruri elementare?
Ghenadie Țurcanu: „Eu nu aș da vina pe cetățeni atunci când oamenii văzând această neîncredere a guvernării în populația generală, oamenii pe parcurs au dezvoltat și ei neîncrederea deja în ceea ce propune guvernul, în ceea ce propun cei de la guvernare. Cetățenii îi ignoră din cauză că nu au încredere și, mai ales, din cauză că unele persoane politice sus-puse încalcă acele reguli care sunt propuse ca cetățeanul simplu să le respecte.”
Europa Liberă: Deci lăsați să se înțeleagă că la o anumită etapă și cei de la putere nu au arătat că poartă mască, că merg în locuri unde se adună mai mult de 3-5 persoane?
Ghenadie Țurcanu: „Exact! Și aceasta s-a întâmplat și în perioada de urgență națională, se întâmplă și atunci când avem urgență de sănătate publică, se întâmplă atunci când unii care se cunoaște că au unele relații cu cei de la putere sunt exceptați de la respectarea regulilor. Și aceasta se vede, noi vedem aceste lucruri...”
Europa Liberă: Adică, legea nu e lege pentru toți, da? Și mai ales că nu se respectă legea de la opincă la vlădică?
Ghenadie Țurcanu: „În primul rând, legea va fi respectată de către toți cetățenii atunci când cei de la guvernare vor respecta ei înșiși legile și vor asigura transparența la tot ceea ce se întâmplă în această pandemie de la care suferă foarte multă lume.”
Europa Liberă: Și totuși, situația ar fi trebuit să-l responsabilizeze mai mult pe cetățean. Când se anunță că zilnic sunt înregistrate 300, 400, 500, 600 de cazuri de îmbolnăvire și că numărul celor vindecați este mult mai mic, ar trebui cetățeanul să se pătrundă de această responsabilitate și să aibă un comportament mai adecvat?
Ghenadie Țurcanu: „Cetățeanul nu se va pătrunde în totalitate de responsabilitate atâta timp cât nu va servi drept exemplu cel de la putere. Cei de la putere trebuie să dea exemplu că ei respectă, ei asigură că toți sunt egali în fața legii și atunci când încalcă și cei de la putere să fie pedepsiți pentru că au încălcat diferite norme. De asemenea nu doar informarea este unica sursă, nu doar informarea că avem atâtea cazuri și gata, trebuie și niște activități care să demonstreze că puterea întreprinde tot ce este necesar pentru a lupta cu pandemia.”
Europa Liberă: S-au înregistrat peste o mie de cazuri de deces. E un număr care ar fi trebuit să-l pună pe gânduri pe cetățean.
Ghenadie Țurcanu: „Ar fi trebuit să-l pună, dar când cetățeanul aude de la diferite persoane sus-puse că nu trebuie să ne temem de această boală, că această boală trece ușor... Da, ea trece ușor la un mai mare procent de pacienți care se îmbolnăvesc, dar la un anumit procent de pacienți această boală trece greu și în unele cazuri este fatală.”
Europa Liberă: Acum în societate se discută foarte mult despre declarația șefului Agenției Naționale de Sănătate Publică. Dl Furtună spunea că această pandemie de COVID-19 a ucis oameni care sufereau deja de alte boli grave și deveniseră, așa cum spune dl Furtună, „o povară” pentru societate, pentru cei apropiați, chiar mai mult, el preciza că 99 la sută din decesele înregistrate erau persoane care ar fi avut cel puțin o comorbiditate, iar peste 70 la sută, dacă nu greșesc, din decese erau persoane care au avut cel puțin două comorbidități. Dl Furtună anunța că două treimi din cei care au murit de coronavirus în Republica Moldova în general sufereau de grade diferite de obezitate. A provocat discuții aprinse până la demisia dlui Furtună din funcția pe care o ocupa. Ce părere aveți despre aceste declarații ale dlui Furtună?
Ghenadie Țurcanu: „Noi de mai mult timp suntem informați, auzim de la medici practicieni, în special de la cei care lucrează în secțiile de terapie intensivă că nu a mai rămas mult timp și noi ne vom epuiza, noi vom ceda. Iată, primul cine s-a epuizat și a cedat a fost directorul general al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, care a spus acest mesaj probabil negândindu-se. Este clar că acest mesaj este unul distrugător, un medic nu poate spune așa ceva, dar acest mesaj iată că a bulversat societatea, a bulversat politicienii și până la urmă este important ca să înțelegem că în lipsa unui suport, cu deficit de personal în activitate, noi avem sistemul sănătății pe care îl avem în Republica Moldova, nu ne putem compara cu țările dezvoltate care au sisteme mult mai performante și cred că toate acestea s-au adunat și până la urmă iată primul cine a cedat.”
Europa Liberă: Mai ales că pe fundalul epidemiei de COVID-19 toate paturile de terapie intensivă din Chișinău sunt ocupate. Asta bagă frică în oameni?
Ghenadie Țurcanu: „Da, este o informație pe care trebuie s-o cunoască toți, trebuie s-o cunoască și oamenii, și specialiștii, și autoritățile și, în același timp, este și un mesaj pentru populație, având în vedere situația care a fost în Italia, în Spania, când pacienții erau internați pe coridoare, când nu ajungeau aparate de respirație asistată pentru cei aflați în stare gravă. Noi, Doamne ferește să ne pomenim în așa situație în Republica Moldova. Autoritățile se consultă și colaborează cu Organizația Mondială a Sănătății. Da, este și implicarea aceasta politică care, de fapt, aduce mai mult negativ și este un amalgam de plusuri și minusuri pe care le avem la noi în societate și trebuie noi, cetățenii, populația să fim mai fermi și să participăm la luarea deciziilor. Noi am fost deprinși că cineva este numit în funcție, cineva este ales și, gata, noi ne-am spălat pe mâini și credem că el ne va face totul. Nu, noi toți trebuie să ne implicăm.”
Europa Liberă: E toamnă, e anotimpul când se fac nunți, cumetrii, se organizează diferite ceremonii. Și premierul Chicu, chiar el a avut o ceremonie de familie, pe de altă parte, Igor Dodon a spus că s-a gafat atunci când s-a interzis ca aceste evenimente în familie să aibă loc. Cetățenii ce trebuie să înțeleagă?
Ghenadie Țurcanu: „ De fapt, că s-a greșit asta nu trebuie să spună președintele țării, fiindcă el nu este specialist, nu este epidemiolog și asta trebuie să spună doar specialiștii, Comisia extraordinară pentru sănătate publică. Asistăm la standarde duble, când pentru un cetățean simplu trebuie aplicată legea, pentru un oficial, pentru cineva de la putere – nu. Și anume aceste standarde duble alimentează neîncrederea populației, că avem o guvernare nedemocratică, care nu crede în cetățeni și pedepsește doar cetățeanul simplu, iar prin standardele duble pe care le promovează aceasta mai mult aduce minusuri în lupta cu epidemia.”
Europa Liberă: Cât de mult este politizată problema aducerii vaccinului anti-COVID în Republica Moldova?
Ghenadie Țurcanu: „Este politizată și este regretabil acest fapt. Autoritățile ar trebui să se conducă de acele standarde care există pentru cum trebuie să fie un vaccin. Autoritatea responsabilă de aprobare este Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Doar ei trebuie să se pronunțe, doar specialiștii și nu politicienii. Nu aș vrea să menționez că vaccinul e din Rusia sau din Germania, sau din Franța etc. De exemplu, eu sunt din pleiada de populație care în copilărie am fost vaccinați cu vaccinuri sovietice, dar în ceea ce prezintă Organizația Mondială a Sănătății, experți mondiali recunoscuți se menționează că vaccinul despre care se vorbește foarte mult și se politizează în Republica Moldova nu a trecut încă toate etapele necesare pentru omologare. Când Organizația Mondială a Sănătății care este cel mai înalt for în domeniul sănătății se va pronunța și va aproba acest vaccin, atunci el va putea fi folosit și în Republica Moldova. Nu are importanță țara de producere, este important ca el să fie acceptat și elaborat conform standardelor recunoscute la nivel internațional. Eu cred că nu va decide șeful statului când va trebui de adus vaccinul în Republica Moldova, doar autoritatea competentă trebuie să decidă. Dacă această autoritate competentă va fi impusă prin pârghii administrative de către politicieni, de către conducerea țării și a guvernului ca să omologheze, să accepte acest vaccin pe teritoriul Republicii Moldova va încălca, însă nu trebuie să uităm că Moldova este parte a Organizației Mondiale a Sănătății. Nu cred că vreo autoritate publică din Republica Moldova va aduce în țară un vaccin care nu va fi acceptat de către Organizația Mondială a Sănătății.”
Europa Liberă: A început anul școlar, școlile ar putea să devină focare, pentru că unele deja și-au sistat activitatea. Ce le spuneți părinților, elevilor, cadrelor didactice?
Ghenadie Țurcanu: „Este important ca școlile să respecte acel regulament care a fost aprobat de către Comisia extraordinară pentru sănătate publică, care este elaborat în baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății. Cunoaștem că diferite instituții de învățământ și-au ales diferite metode de învățământ; e important să fie asigurată respectarea distanțării sociale, purtarea măștilor. Acum suntem într-o perioadă când în școli mai pot fi deschise geamurile și se poate asigura aerisirea sălilor de clasă. Trebuie să cunoaștem că într-o încăpere închisă riscul de a te infecta cu COVID-19 este de 9-10 ori mai înalt decât atunci când spațiul este aerisit. Nu trebuie să uităm că purtarea măștii, în special, așa prevede regulamentul, profesorii obligatoriu trebuie să poarte mască. Aceasta va asigura că profesorii nu se vor îmbolnăvi sau nu vor transmite infecția mai departe. Totodată, este important ca și masca să fie purtată corect, ea trebuie să fie pliată deasupra nasului, să ia forma nasului, pentru că am văzut și în aceste zile la directori de școală că acea placă metalică a măștii nu era pliată deasupra nasului, ceea ce permite ca aerosolii din jur să pătrundă în căile respiratorii. Prin tot ceea ce facem trebuie să dăm dovadă de purtare corectă și de respectare a cerințelor impuse de pandemie.”
Europa Liberă: Sunt și cetățeni care cred că purtarea măștii, dezinfectarea mâinilor este formalitate și chiar o parte dintre ei zic că nu cred în acest virus și că e politizare, și că unii au scopuri de îmbogățire... Există foarte multe interpretări.
Ghenadie Țurcanu: „Aceasta este neîncrederea populației. Este important să ne implicăm toți. E regretabil că Biserica Ortodoxă din Republica Moldova a promovat ideile cu „cipizarea”, cu Bill Gates, cu vaccinarea etc. Astea toate sunt foarte urâte și nu ar fi trebuit să se întâmple. Cred că aceasta a fost o experiență foarte negativă a Republicii Moldova, când Biserica s-a implicat în promovarea mesajelor false despre epidemie și metodele de luptă cu această boală.”
Europa Liberă: Faptul că Republica Moldova se menține în lista statelor din zona roșie despre ce vorbește?
Ghenadie Țurcanu: „Vorbește despre aceea că Republica Moldova nu ascunde cazurile, că sistemul sănătății, care include și sistemul sănătății publice, Agenția Națională pentru Sănătate Publică și toate structurile ei nu au asigurat de la bun început măsuri eficiente de luptă cu epidemia și de a ține epidemia sub control, așa cum a făcut-o, bunăoară, Georgia, care este un stat post-sovietic ca și noi, însă georgienii sunt cu mult înainte în realizarea reformelor în sistemul de sănătate decât Republica Moldova. Ei au un sistem spitalicesc performant.”
Europa Liberă: Această pandemie de COVID-19 ar putea ridica cultura sănătății în societatea moldavă?
Ghenadie Țurcanu: „Cred că aceasta a fost un plus pentru educarea culturii sănătății, în special pentru cei tineri. Moldovenii cu 10 ani mai devreme se îmbolnăvesc de boli cronice decât cetățenii altor state, dacă luăm, de exemplu, Uniunea Europeană. Dacă în Uniunea Europeană bolile apar la 60 de ani, atunci la moldoveni apar cu 10 ani mai devreme.”
Europa Liberă: Asta înseamnă că ei își neglijează sănătatea?
Ghenadie Țurcanu: „Da, asta înseamnă că avem un profil de sănătate afectat de multipli factori de risc care există în Republica Moldova pentru bolile netransmisibile. Și rolul statului, al Serviciului de sănătate publică este de a crea acele condiții ca cetățenii să aibă cât mai puține riscuri de a se îmbolnăvi de boli cronice.”
Europa Liberă: Republica Moldova e un stat sărac...
Ghenadie Țurcanu: „Republica Moldova este un stat unde corupția înflorește. De aici începe și sărăcia, de aici încep interesele economice, politice, sunt diferite grupuri de interese care până la urmă nu urmăresc un bun social, un bun public, dar urmăresc accederea la putere pentru a obține anumite profituri de grup, de interese personale, dar nu pentru bunul public.”
Europa Liberă: Și în loc de concluzie, în ce mod i-a schimbat această pandemie de COVID-19 pe oameni?
Ghenadie Țurcanu: „Unii cetățeni cad pradă falsurilor, fake news-urilor și ignoră măsurile de protecție recomandate, dar eu n-aș pune vina pe cetățean, vina este totuși a celor de la putere, a celor care, prin exemplul lor, nu oferă un comportament adecvat pentru cetățeni.”
