„Trăind în colectivitate, oamenii au simțit din totdeauna nevoia de a vorbi unul despre altul. Cît timp cel despre care se vorbea era prezent, el putea fi desemnat într-un anumit fel, prin gesturi, și fără a avea un nume propriu-zis. Cînd cel pus în discuție era absent, era indispensabil ca el să fie diferențiat printr-un semn oarecare de ceilalți oameni, prin urmare s-a ivit imediat nevoia ca