Macron a declarat într-un podcast că manifestul partidului RN al lui Marine le Pen – pe care sondajele îl plasează pe primul loc – și soluțiile acestuia pentru a face față temerilor legate de criminalitate și imigrație se bazează pe „stigmatizare sau divizare ”.
„Cred că soluțiile oferite de extrema dreaptă sunt excluse, pentru că acestea clasifică cetățenii în funcție de religie sau origini și de aceea duc la diviziune și la război civil”, a spus el.
Macron a făcut aceleași critici la adresa partidului de extremă stângă La France Insoumise (LFI), care face parte din coaliția Noul Front Popular. „Și aceștia clasifică oamenii doar în funcție de viziunea lor religioasă sau de comunitatea din care provin, ceea ce este într-un fel un mijloc de a justifica izolarea lor de comunitatea majoritară mai largă, și în acest caz se ajunge tot la un război civil cu cei care nu împărtășesc aceleași valori”, a spus Macron.
Solicitat să răspundă la comentariile lui Macron, președintele RN Jordan Bardella – văzut ca un posibil premier dacă RN câștigă cele mai multe voturi în alegeri – a răspuns la M6 TV: „Un președinte nu ar trebui să spună asta”.
Liderul France Unbowed, Jean-Luc Mélenchon, a condamnat, de asemenea, comentariile lui Macron într-un interviu pentru France 2 TV, spunând că politicile lui Macron au fost cele care provoacă tulburări civile, de exemplu pe teritoriul francez de peste mări din Noua Caledonie.
Comentariile lui Macron au fost difuzate la câteva ore după ce RN și-a lansat manifestul electoral în care promite să limiteze imigrația și să limiteze anumite drepturile pentru copiii născuți și crescuți în Franța de părinți străini.
La lansarea manifestului de la Paris, Bardella a spus că prioritatea pe termen lung a partidului este „repunerea Franței pe picioare” prin introducerea a ceea ce el a numit „o lege necesară împotriva ideologiilor islamiste”. Detaliile acestui proiect nu au fost precizate.
Extrema dreaptă franceză este creditată cu 250 până la 300 de deputaţi în viitoarea Adunare Naţională (camera inferioară), ce va rezulta în urma alegerilor parlamentare anticipate şi dacă va atinge limita superioară va dispune de majoritatea absolută stabilită la 289 de locuri, potrivit unui sondaj apărut vinerea trecută, informează AFP.
Conform sondajului, Adunarea Naţională (Rassemblement national /RN/) a lui Marine Le Pen ar obţine în primul tur al alegerilor parlamentare 33% din intenţiile de vot, devansând alianţa de stânga Noul Front Popular (28%) şi majoritatea prezidenţială a lui Macron (19%).
O proiecţie a locurilor în camera inferioară dă o majoritate RN, între 160 şi 210 deputaţi pentru întreaga stângă, între 70 şi 120 de deputaţi pentru majoritatea prezidenţială şi între 10 şi 50 de deputaţi pentru Republicanii şi alte diverse partide de dreapta.
Un alt studiu apărut vineri, efectuat de Ifop Fiducial pentru canalul LCI, publicaţia Le Figaro şi Sud Radio, creditează RN cu 35% din intenţiile de vot, Noul Front Popular (NFP) cu 29% şi majoritatea prezidenţială cu 21,5%.
Potrivit sondajului efectuat zilnic, RN ar obţine între 200 şi 240 de locuri, NFP între 180 şi 200 locuri (între opt şi 12 pentru alte formaţiuni de stânga), majoritatea prezidenţială între 180 şi 110 locuri, Republicanii (dreapta) şi diverse alte formaţiuni de dreapta între 40 şi 60 de locuri, rezultate care trebuie interpretate cu prudenţă, ţinându-se cont de incertitudinile legate de configuraţiile celui de-al doilea tur.
