CONSULTAȚI AICI ÎNTREG RAPORTUL AGENȚIEI EUROPENE DE MEDIU
Pierderile economice anuale în țările UE ca urmare a încălzirii globale ar putea depăși 1 trilion de euro până în anul 2100, iar sute de mii de oameni vor fi victime ale efectelor căldurii extreme, se arată în raportul organizației, care vorbește despre potențiale „schimbări catastrofale”.
Potrivit raportului, impactul va depăși cu mult pierderile de 650 de miliarde de euro înregistrate de Uniune în legătură cu consecințele evenimentelor climatice extreme produse din 1980 până în 2022.
Temperaturile „în Europa cresc de aproximativ de două ori mai repede decât în alte părți ale lumii, iar riscurile climatice amenință energia și securitatea alimentară, ecosistemele, infrastructura, resursele de apă, stabilitatea economică și sănătatea umană”, spun experții.
„Multe dintre aceste riscuri au atins deja niveluri critice și ar putea deveni catastrofale în lipsa unor acțiuni urgente și decisive”, se arată în raportul AEM. Experții agenției nu exclud o creștere a temperaturii în Europa cu 3 grade Celsius până în 2050 față de perioada preindustrială și cu 7 grade Celsius până la sfârșitul secolului.
Potrivit directorului executiv al organizației, Leena Ylä-Mononen, Europa „se confruntă cu riscuri climatice” pentru care guvernele nu sunt încă pregătite.
Pentru a „asigura o creștere durabilă”, factorii de decizie europeni trebuie să acționeze acum pentru a reduce emisiile rapid, a adăugat ea.
Evaluarea identifică 36 de riscuri climatice majore pentru Europa, grupate în cinci mari categorii: ecosisteme, alimentație, sănătate, infrastructură și economie și finanțe. Peste jumătate din riscurile climatice majore identificate în raport necesită în prezent mai multe acțiuni, opt dintre acestea fiind deosebit de urgente, în principal cele pentru conservarea ecosistemelor, protejarea oamenilor împotriva căldurii, protejarea oamenilor și a infrastructurii împotriva inundațiilor și a incendiilor de vegetație, precum și pentru asigurarea viabilității mecanismelor europene de solidaritate, cum ar fi Fondul de solidaritate al UE.
Ecosisteme: Aproape toate riscurile din categoria ecosistemelor necesită acțiuni urgente sau mai multe acțiuni, riscurile pentru ecosistemele marine și costiere fiind evaluate ca deosebit de grave. Raportul AEM reamintește că ecosistemele aduc servicii multiple oamenilor și, prin urmare, aceste riscuri au un potențial ridicat de a se extinde în cascadă la alte domenii, inclusiv la alimentație, sănătate, infrastructură și economie.
Alimentație: Riscurile pentru producția agricolă vegetală cauzate de căldură și secetă au atins deja un nivel critic în sudul Europei, dar și țările din centrul Europei sunt expuse riscului. În special secetele prelungite care afectează suprafețe mari reprezintă o amenințare semnificativă pentru producția agricolă, securitatea alimentară șiaprovizionarea cu apă potabilă. Ca soluție, chiar și trecerea parțială de la proteinele de origine animală la proteinele de origine vegetală cultivate în mod sustenabil ar reduce consumul de apă în agricultură și dependența de furajele importate.
Sănătate: Pentru sănătatea umană, cel mai grav și mai urgent factor de risc climatic este căldura. Cele mai expuse la risc sunt anumite categorii de populație, cum ar fi lucrătorii în aer liber expuși la călduri extreme, persoanele în vârstă și persoanele care locuiesc în locuințe construite necorespunzător, în zone cu un puternic efect de insulă de căldură urbană sau cu acces inadecvat la sisteme de răcire. Multe din pârghiile pentru reducerea riscurilor climatice pentru sănătate nu se regăsesc în politicile tradiționale din domeniul sănătății, de exemplu planificarea urbană, standardele de construcție și legislația muncii.
Infrastructură: Creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme mărește riscurile pentru mediul construit și pentru serviciile critice din Europa, inclusiv pentru energie, apă și transport. Deși riscurile de inundații costiere au fost gestionate relativ bine în Europa, creșterea nivelului mării și modificarea tiparelor de furtună pot avea efecte devastatoare asupra oamenilor, infrastructurii și activităților economice. În sudul Europei, căldura și seceta generează riscuri substanțiale pentru producția, distribuția și cererea de energie. Clădirile rezidențiale trebuie, de asemenea, adaptate la creșterea căldurii.
Economie și finanțe: Economia și sistemul financiar din Europa se confruntă cu multe riscuri climatice. De exemplu, fenomenele climatice extreme pot duce la creșterea primelor de asigurare, pot amenința activele și ipotecile și pot determina creșterea cheltuielilor guvernamentale și a costurilor împrumuturilor. Viabilitatea Fondului de solidaritate al UE este deja extrem de amenințată din cauza inundațiilor și incendiilor de vegetație costisitoare din ultimii ani. Agravarea impactului climatic poate, de asemenea, să adâncească lacunele din asigurările private și să facă gospodăriile cu venituri mici mai vulnerabile.
UE și statele sale membre au făcut progrese considerabile în ceea ce privește înțelegerea riscurilor climatice cu care se confruntă și pregătirea pentru acestea. Pentru a fundamenta elaborarea politicilor de adaptare sunt utilizate tot mai mult evaluările naționale ale riscurilor climatice. Cu toate acestea, pregătirea societății este insuficientă, deoarece punerea în aplicare a politicilor a rămas în urmă față de creșterea rapidă a riscurilor.
Cele mai multe riscuri climatice majore identificate în raport sunt considerate ca fiind „co-deținute” de UE, de statele sale membre sau de alte niveluri de guvernare. Pentru a aborda și a reduce riscurile climatice în Europa, evaluarea AEM subliniază că UE și statele sale membre trebuie să colaboreze și să implice, de asemenea, nivelul de guvernare regional și local, atunci când este necesară o acțiune urgentă și coordonată.
Există încă multe lucruri necunoscute în ceea ce privește riscurile climatice majore identificate în raportul AEM. UE poate juca un rol esențial în îmbunătățirea înțelegerii riscurilor climatice și a asumării riscurilor, precum și a combaterii lor prin legislație, structuri adecvate de guvernanță, monitorizare, finanțare și asistență tehnică, mai precizează raportul. Aceste noi cunoștințe ar reprezenta, de asemenea, o contribuție esențială pentru o viitoare evaluare EUCRA (Evaluare europeană a riscurilor climatice).
