Salarii de peste 100.000 lei la stat: Topul celor mai bine plătiți șefi de instituții
Câteva zeci de conducători ai instituțiilor publice din Republica Moldova încasează salarii lunare de peste 100.000 de lei, iar în unele cazuri remunerațiile depășesc chiar 200.000 de lei. Cele mai mari venituri sunt concentrate în instituțiile autonome de reglementare și în sectorul financiar, potrivit declarațiilor de avere pentru 2025.
Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a înregistrat un venit salarial anual de 2.786.092 de lei, echivalentul a circa 232.000 de lei lunar. Comparativ cu anul precedent, venitul său a crescut cu aproximativ 242.000 de lei. Pe lângă salariu, aceasta a declarat diurne de circa 187.000 de lei și venituri din chirii în România, precum și plasamente în conturi bancare, fonduri de investiții și sisteme de pensii private.
Prim-viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru, a raportat un salariu de 2.408.491 de lei, adică aproximativ 200.000 de lei lunar. În același timp, acesta a declarat diurne de peste 60.000 de lei și venituri din dobânzi de circa 6.400 de lei. Documentul mai indică achiziția unui apartament și a unui automobil, precum și contractarea unor credite, inclusiv în euro.
În cadrul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, directorul Alexei Țaran a avut un salariu de 1.481.224 de lei, peste 120.000 de lei lunar, în ușoară scădere față de 2024. Pe lângă acest venit, a declarat indemnizații pentru copii din România, dobânzi bancare și investiții în criptomonede, inclusiv deținerea unei unități Ethereum.
Un alt membru al conducerii ANRE, Alexandru Ursu, a raportat un salariu anual de 1.415.240 de lei, în scădere față de anul precedent. Declarația sa mai include venituri suplimentare, economii de peste 50.000 de euro, bunuri imobile și un automobil achiziționat recent.
La Comisia Națională a Pieței Financiare, președintele Dumitru Budianschi a obținut un salariu de 1.432.580 de lei, la care se adaugă o pensie de 366.661 de lei, dar și venituri din dobânzi și dividende. Acesta deține economii importante în conturi bancare și investiții în fonduri, inclusiv sume de zeci de mii de dolari și euro în platforme din țară și din străinătate.
Vicepreședintele CNPF, Adrian Gheorghiță, a declarat un salariu de 1.263.115 lei, în scădere față de 2024. În același timp, acesta a raportat dobânzi bancare, diurne pentru deplasări și venituri din vânzarea unui automobil.
În sectorul comunicațiilor, directorul ANRCETI, Sergiu Gaibu, a încasat un salariu de 1.558.558 de lei, aproximativ 129.000 de lei lunar. Pe lângă acest venit, a declarat dobânzi bancare și disponibilități financiare în mai multe valute, dar și un credit de 2.5 milioane de lei contractat în 2024, cu scadența în 2046.
Directorul adjunct al ANRCETI, Silvia Bojoga, a raportat un salariu de 1.444.835 de lei, precum și diurne, dobânzi și alte indemnizații. Aceasta deține economii de aproximativ 737.000 de lei, a achiziționat un automobil BMW în valoare de 590.000 de lei și are mai multe bunuri imobile, dar și credite contractate în ultimii ani.
În contrast, președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, a avut un salariu anual de 743.219 lei, echivalentul a aproximativ 62.000 de lei lunar. Pe lângă venitul de bază, aceasta a declarat venituri din activitate didactică, indemnizații pentru copii, plăți pentru deplasări, inclusiv externe, precum și alte transferuri și beneficii bancare.