Accesul în spațiul Schengen ar putea fi blocat pentru foști soldați ruși
Liderii a opt state membre ale Uniunii Europene au cerut conducerii UE să pregătească o decizie comună pentru restricționarea accesului în spațiul Schengen al persoanelor care au servit în forțele armate ruse. Inițiativa este motivată de riscurile de securitate pe care le-ar putea reprezenta intrarea acestor persoane în Europa.
Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a anunțat că liderii celor trei state baltice – Lituania, Letonia și Estonia – împreună cu cei ai Poloniei, Finlandei, Suediei, Germaniei și României au transmis o scrisoare președintelui Consiliului European, Antonio Costa, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În scrisoare, aceștia își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile de securitate generate de posibila intrare în spațiul Schengen a foștilor sau actualilor combatanți ruși.
„Considerăm că unul dintre cele mai grave și persistente riscuri este potențiala deplasare a foștilor și actualilor combatanți ruși în spațiul Schengen. Orice intrare a unor astfel de persoane poate avea consecințe grave pentru securitatea tuturor statelor membre ale UE. Prin urmare, este necesară urgent o acțiune decisivă și coordonată pentru a preveni consecințele negative”, a declarat Nausėda.
Potrivit celor opt state, există riscul ca foștii combatanți ruși să se implice în crima organizată, în mișcări extremiste sau în alte activități ostile împotriva țărilor UE, în contextul acțiunilor hibride ale Rusiei.
Liderii europeni au subliniat, de asemenea, că peste 180.000 de soldați ruși aveau condamnări penale anterioare și au fost eliberați înainte de termen în schimbul semnării unor contracte militare.
În același timp, aceștia au avertizat că s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de vize Schengen eliberate cetățenilor ruși.
Întrucât în spațiul Schengen există libera circulație, considerentele de securitate nu depind de statul care a emis o viză sau un permis de ședere, au subliniat liderii.
Potrivit acestora, lipsa unei reacții rapide ar putea crea vulnerabilități pe termen lung pentru securitatea europeană, care ar putea fi încă prevenite în acest moment.
În scrisoare, liderii celor opt state au menționat că noua strategie a UE privind politica de vize permite deja introducerea unor restricții specifice atunci când relațiile cu o anumită țară terță se deteriorează grav, inclusiv pentru foști sau actuali combatanți ai unui stat agresor.
Aceștia au cerut Comisiei Europene să examineze urgent situația și să propună opțiuni concrete pentru decizii la nivelul UE, inclusiv modificări ale Codului de vize sau utilizarea altor instrumente adecvate.
Totodată, liderii au propus ca subiectul să fie inclus pe agenda viitoarei reuniuni la nivel înalt a liderilor UE din luna martie, pentru a stabili o poziție comună.
În ianuarie 2026, Estonia a început să promoveze în cadrul UE ideea interzicerii accesului în spațiul Schengen pentru orice persoană care a servit în forțele armate ruse și a participat la operațiuni de luptă în Ucraina.
Autoritățile de la Tallinn au argumentat că foștii combatanți ar putea deveni o resursă pentru serviciile de informații ruse sau pentru rețelele de crimă organizată.
Lituania analizează, de asemenea, introducerea unei interdicții de intrare pentru militarii ruși care au luptat împotriva Ucrainei.
Șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că propunerea beneficiază de sprijinul mai multor state și va continua să fie discutată la nivel european.