Mese pline, tomberoane pline: paradoxul sărbătorilor în Republica Moldova
Consumul alimentar din Republica Moldova explodează în perioada sărbătorilor, când cheltuielile cresc cu peste 30%, iar teama de „masa goală” îi împinge pe oameni să gătească cu până la 150% mai mult decât este necesar. Acest comportament accentuează un fenomen deja grav – risipa alimentară – care atinge niveluri alarmante exact într-un context social marcat de sărăcie și insecuritate alimentară.
Datele prezentate de Veaceslav Ioniță arată că, anual, în Republica Moldova se pierd aproximativ 180.000 de tone de alimente. Imaginea este una șocantă: cantitatea de mâncare aruncată ar echivala cu un tren de circa 40 de kilometri lungime, într-o țară unde o parte semnificativă a populației nu își permite nici măcar strictul necesar.
Analiza relevă un contrast dureros. Aproape 29% dintre cetățeni nu au acces la un coș minim alimentar, 23% trăiesc sub nivelul de securitate alimentară, iar 27% nu își permit o alimentație sănătoasă. Cu toate acestea, risipa continuă să crească, alimentată în special de excesele din gospodării.
Consumatorii casnici sunt principalii responsabili, generând 45% din totalul alimentelor aruncate. Sectorul de producție și cel de procesare contribuie fiecare cu câte 20%, iar comerțul cu aproximativ 14%. Costul total al risipei alimentare a depășit 18 miliarde de lei în 2024, este estimat la 19,8 miliarde în 2025 și ar putea trece de 21 de miliarde de lei în 2026. Doar alimentele aruncate de populație au fost evaluate la 8,2 miliarde de lei anul trecut, cu perspective de creștere până la 9,6 miliarde în următorii ani.
Veaceslav Ioniță avertizează că mesele festive pun o presiune uriașă pe bugetele familiale. O masă medie de sărbători ajunge, în acest an, la aproximativ 7.000 de lei, ceea ce înseamnă între 0,4 și 0,6 salarii lunare pentru o familie. Concentrate într-o perioadă scurtă, sărbătorile duc la cheltuieli excesive și adesea iresponsabile, susține expertul.
Potrivit estimărilor, în acest sezon moldovenii vor cheltui între 600 de milioane și aproape un miliard de lei pe alimente care, în final, vor ajunge la gunoi. Fenomenul se reflectă direct și în activitatea serviciilor publice: în perioada sărbătorilor, mașinile de evacuare a deșeurilor lucrează cu 30–40% mai mult, transportând inclusiv produse alimentare neatinse.
Efectele risipei nu sunt doar economice, ci și sociale și de mediu. În timp ce mii de tone de hrană sunt aruncate, doar 21% din populație își permite o alimentație sănătoasă. Aproximativ 564.000 de persoane se confruntă cu foametea, iar alte circa 680.000 trăiesc în condiții extrem de dificile, într-un contrast care scoate la iveală dezechilibre profunde ale societății.
Specialiștii subliniază că problema risipei alimentare nu este una izolată și nu ține de o singură țară. La nivel global, aproape o treime din alimentele produse ajung la gunoi. În Republica Moldova, reducerea risipei începe de la nivel individual, prin planificarea meselor și cumpărături responsabile, care pot diminua semnificativ pierderile și presiunea asupra mediului și bugetelor.