Pe măsură ce temperaturile globale cresc, schimbările climatice vor avea un impact semnificativ asupra modului în care ne petrecem vacanțele. De la schi la croaziere, iată cum ar putea arăta viitorul călătoriilor.
Pentru unii activiști de mediu, turismul internațional – sau orice formă de turism care generează emisii de carbon – este văzut ca un lux inutil. Avioanele, în special, sunt considerate a fi mari consumatoare de combustibil și emițătoare de noxe, chiar mai dăunătoare decât navele de croazieră, deoarece sunt mult mai răspândite.
O poziție mai moderată este aceea că oamenii ar trebui să-și reducă frecvența călătoriilor și să contribuie la reducerea poluării care agravează schimbările climatice. Din perspectiva consumatorului, pe lângă obligația morală de a nu contribui la o criză globală, există și alte motive practice. De exemplu, dacă o destinație devine prea fierbinte, de ce ai mai merge acolo? Dacă verile devin imprevizibile, asta ar putea schimba întreaga noastră abordare sezonieră a vacanțelor.
O întrebare importantă este dacă putem găsi un echilibru – putem să ne păstrăm vacanțele, dar să le gestionăm într-un mod care să fie benefic pentru planetă și să ne satisfacă dorința de a călători?
Temperaturile în creștere din timpul verii în locuri precum Insulele Baleare, Coastele Spaniole și sudul Franței – unde recent s-au înregistrat temperaturi de 40°C – fac aceste destinații neplăcute și potențial periculoase pentru unii turiști, în special pentru cei în vârstă și copii foarte mici. În contextul în care temperaturile din regiunea Mediteranei au crescut constant în ultimele decenii și se preconizează că vor continua să crească, Mediterana ar putea deveni tot mai asemănătoare cu Sahara, ceea ce ar duce la secete, incendii și nopți extrem de călduroase.
O soluție practică ar fi să căutăm plaje mai nordice sau să vizităm locurile din sudul Europei în afara sezonului de vârf. Acest lucru ar putea necesita schimbări în calendarul vacanțelor școlare și ar forța stațiunile să se adapteze, poate prin construirea de structuri umbrite, piscine interioare și organizarea de activități care nu implică statul la soare.
Pârtiile de schi, împreună cu navele de croazieră și avioanele, sunt considerate a fi foarte dăunătoare pentru mediu. Defrișările necesare pentru pârtii, utilizarea mașinilor de zăpadă și faptul că schiatul este văzut ca un sport pentru bogați contribuie la ideea că această activitate ar putea deveni o relicvă a trecutului. În plus, un studiu sugerează că una din opt stațiuni de schi ar putea rămâne fără zăpadă până la sfârșitul secolului, limitând opțiunile pentru schiori.
Pentru cei care doresc să continue să schieze, soluțiile ar putea include alegerea stațiunilor la altitudini mai mari și acceptarea faptului că sezonul de schi va începe mai târziu și se va încheia mai devreme. Stațiunile încearcă să se adapteze, diversificându-și activitățile de vară și investind în echipamente mai eficiente pentru producerea zăpezii artificiale.
Există dezbateri intense cu privire la sustenabilitatea croazierelor. Deși unele companii au adoptat utilizarea gazului natural lichefiat (GNL) ca o alternativă mai puțin poluantă la petrol, GNL-ul emite încă CO2 și metan, care este un gaz de seră mult mai puternic decât CO2-ul. Navele de croazieră devin din ce în ce mai mari, ceea ce le face și mai puțin prietenoase cu mediul.
O posibilă soluție ar putea fi alegerea unor croaziere pe nave mai mici, care sunt mai scumpe și mai sensibile la furtuni. De asemenea, croazierele în regiuni precum Arctica ar putea deveni posibile pe tot parcursul anului pe măsură ce gheața se topește, deși acest lucru vine cu riscurile sale, cum ar fi diminuarea populațiilor de urși polari.
După pandemie, tot mai puțini oameni sunt dispuși să călătorească pentru weekenduri în orașe europene populare, cum ar fi Barcelona sau Veneția, din cauza supraaglomerării și a experiențelor neplăcute din aeroporturi și cu companiile aeriene low-cost. Orașele europene devin extrem de fierbinți vara, făcând vizitarea obiectivelor turistice obositoare și neplăcută.
Pe măsură ce toamna, iarna și primăvara devreme devin mai atractive pentru vizitarea orașelor, vacanțele urbane de weekend ar putea deveni o raritate, rezervate doar pentru experiențe de lux.
Tradițional, vacanțele de iarnă la soare implicau destinații precum Canarele, Madeira, Thailanda sau Maldivele. Cu toate acestea, schimbările climatice amenință serios aceste destinații. Maldivele, de exemplu, ar putea deveni nelocuibile până în 2050 din cauza creșterii nivelului mării. În același timp, valurile de căldură din Thailanda pot face șederea pe uscat insuportabilă și pot distruge recifele de corali.
Pe măsură ce vremea caldă se mută spre nord, locuri tradiționale din Mediterana ar putea deveni noi destinații pentru vacanțele de iarnă la soare.
În Marea Britanie, imprevizibilitatea vremii pare să fie norma. Anul 2024 a fost marcat de ploi continue, lipsa fluturilor și valuri de căldură sporadice. Iarna a fost și mai rea. În aceste condiții, vacanțele petrecute acasă ar putea deveni mai atrăgătoare, deoarece oferă flexibilitate și siguranță. Dacă verile devin mai calde, asta ar putea reduce presiunea asupra regiunilor de coastă din sud și sud-vestul Angliei, făcându-le mai atractive pentru turiști.
În concluzie, schimbările climatice vor transforma modul în care ne petrecem vacanțele, forțându-ne să ne adaptăm și să găsim noi modalități de a ne bucura de timpul liber, într-un mod mai sustenabil.
