La 20 septembrie, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó i-a îndemnat pe oficialii UE să evite discuțiile privind noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia neprovocată a Ucrainei, repetând avertismentele Budapestei că astfel de măsuri dăunează celor 27 de membri ai blocului.
Szijjártó a afirmat în declarația sa că „UE ar trebui... să nu mai menționeze un al 8-lea pachet de sancțiuni, ar trebui să nu mai semnaleze măsuri care nu ar face decât să adâncească și mai mult criza de aprovizionare cu energie". Ungaria este membră a Uniunii Europene și a NATO, dar este dependentă în special de de gazul rusesc și, într-o măsură mai mică, de petrol.
Premierul Viktor Orban și Szijjártó au criticat decizia Moscovei de a ataca Ucraina și s-au opus măsurilor punitive, inclusiv sancțiunilor privind gazele, petrolul și alte sancțiuni. Pe de altă parte, s-au întâlnit și cu liderii ruși.
Relațiile Budapestei cu Bruxelles-ul s-au deteriorat, de asemenea, din cauza problemelor legate de statul de drept și a problemelor politice care conduc în prezent la o dispută acerbă care amenință subvenții de miliarde de euro din partea UE.
Orban, care a fost reales pentru un al patrulea mandat consecutiv în aprilie, a declarat la începutul acestui an că Occidentul „își trage singur un glonț în piept” prin sancțiunile sale comerciale și economice fără precedent și prin alte măsuri punitive adoptate față de Rusia după ce aceasta a invadat Ucraina.
La 19 septembrie, un purtător de cuvânt al Kremlinului a lăudat conducerea ungară pentru ceea ce a descris ca fiind dorința Budapestei de a adopta „poziții suverane” în probleme din cadrul UE.
