„Taxa de șmecher”. Cum jupoaie guvernarea PAS firmele pentru informații pe care deja le deține
Orice neterminat care își zice jurnalist are cel puțin un moment în viață când scrie cât de avansată este Republica Moldova în guvernarea electronică. De obicei respectivul neterminat habar nu are despre ce scrie. Astăzi vom exemplifica cum colectează guvernul de la Chișinău „taxa de șmecher” de la toate firmele.
Zilele astea trebuie depuse la Agenția de Servicii Publice din Chișinău (ASP, un fel de Registrul Comerțului de la noi) niște dosare care să ateste proprietatea firmelor. Din capul locului trebuie spus că ASP deja deține toate informațiile solicitate – însă ce poate fi mai distractiv pentru o instituție de stat decât să le ceară oamenilor încă o dată niște informații pe care deja le deține? Exact! Să le ia oamenilor bani pentru asta! Ca să declari la ASP proprietarii firmei trebuie să scoți mai întâi de la ASP un extras (110 lei moldovenești) pe care îl lipești de un formular completat și pentru plăcerea și privilegiul de a da ASP acest pachet de hârtii mai achiți suma de 1149 lei moldovenești. Guvernul Republicii Moldova le vinde proprietarilor de firme o hârtie cu 110 lei moldovenești și apoi îi obligă să îi dea înapoi aceeași hârtie – pe care o primește doar dacă îi mai dai 1149 lei moldovenești. Treaba asta rușinoasă se poate face și electronic, dar acolo e altă bătaie de joc.
Tâmpenia asta ar avea ca scop combaterea a nu știu ce – nici nu contează ce, pentru că așa cum am spus-o aceste informații deja se află la ASP și la orice bancă la care respectiva firmă are conturi. Ideea nu este de combatere a nu știu ce – ci de jupuire a firmelor.
Cu doar câțiva ani în urmă la Chișinău funcționa următoare schemă de jupuire a investitorilor străini (cred că încă mai funcționează, dar nu sunt 100% sigur). Deci: cetățeanul străin care își făcea o firmă la Chișinău era obligat să își ia CNP moldovenesc prin permisul de ședere. Și aici începea distracția: în anii cu număr par ASP decidea că cetățeanul străin trebuie înregistrat peste tot cu CNP-ul din țara de origine. Iar în anii cu număr impar ASP decidea că cetățeanul străin trebuia înregistrat cu CNP-ul de Republica Moldova – deci trebuiau schimbate din nou toate documentele firmei contra unei „taxe de șmecher”. După un an cu număr impar ce urmează? Exact – un an cu număr par! Când ASP decidea că cetățeanul străin trebuie înregistrat cu CNP-ul țării de origine – altă preschimbare a documentelor, altă „taxă de șmecher”. Și tot așa, de la un an la altul.