Fostul preşedinte bolivian Evo Morales a intrat în greva foamei
Fostul preşedinte bolivian Evo Morales, a cărui ambiţie este să revină la putere, a anunţat vineri că începe o grevă a foamei pentru a forţa autorităţile să negocieze, în timp ce o revoltă antiguvernamentală face ravagii de mai bine de două săptămâni în ţară, scrie AFP, potrivit news.ro.
Tot vineri, “grupuri armate neregulate” au ocupat o cazarmă în departamentul central Cochabamba, epicentrul revoltei, “luând ostatici soldaţi” şi confiscând “arme şi muniţii”, au precizat forţele armate într-un comunicat. O sursă din domeniul apărării a declarat pentru AFP, sub rezerva anonimatului, că aproximativ 20 de soldaţi au fost luaţi ostatici.
Într-o înregistrare video difuzată de presa locală şi confirmată de această sursă, se pot vedea 16 soldaţi înconjuraţi de ţărani cu bâte ascuţite. “Regimentul Cacique Maraza a fost luat de grupările Tipnis, ne-au tăiat apa şi electricitatea, ne-au luat ostatici”, spune un soldat în înregistrarea video.
Tipnis sunt cunoscute drept teritoriile indigene din Chapare, unde Evo Morales, fost cultivator de coca şi primul indigen care a guvernat Bolivia (2006-2019), are cea mai puternică bază politică.
Fostul preşedinte a anunţat vineri că începe o grevă a foamei pentru a cere dialog cu guvernul preşedintelui Luis Arce.
“Voi începe greva foamei până când guvernul va instala (…) comisii de discuţii” politice şi economice, a declarat el presei din regiunea Chapare.
Drumuri blocate
Din 14 octombrie, susţinătorii lui Evo Morales blochează aproximativ 20 de drumuri în centrul Boliviei pentru a protesta faţă de ceea ce ei consideră a fi o “persecuţie judiciară” împotriva liderului lor, care doreşte să revină la putere.
Evo Morales este anchetat pentru presupusul viol al unei fete de 15 ani, pe vremea când era liderul ţării. El neagă faptele, în timp ce avocaţii săi susţin că acest caz a fost deja investigat şi închis în 2020.
Protestele s-au extins, iar demonstranţii cer acum şi demisia preşedintelui Arce, pe care îl acuză că este responsabil pentru penuria de combustibil cu care se confruntă Bolivia.
Duminica trecută, Evo Morales a afirmat că a fost ţinta unei tentative de asasinat.
“Restaurarea ordinii şi a păcii”
Fost aliat al lui Morales, Luis Arce a venit la putere în noiembrie 2020. Cei doi bărbaţi se luptă acum pentru controlul de stânga şi nominalizarea pentru alegerile prezidenţiale din 2025, la care Morales, în vârstă de 65 de ani, vrea să candideze în ciuda unei hotărâri judecătoreşti de descalificare.
De la începutul blocajelor, confruntările dintre poliţie şi demonstranţi s-au soldat cu cel puţin 90 de răniţi, majoritatea poliţişti, potrivit ultimelor date ale autorităţilor. Numai vineri, 20 de persoane (19 ofiţeri de poliţie şi un jurnalist) au fost rănite în Cochabamba.
Miercuri, Arce a cerut “ridicarea imediată a tuturor blocajelor”. Vineri, guvernul a trimis armata pentru a sprijini poliţia, în cadrul unui plan numit Recuperarea Patriei, potrivit ministrului de Interne Eduardo Del Castillo.
Cu toate acestea, Morales le-a cerut vineri susţinătorilor săi să ia în considerare ridicarea temporară a blocajelor pentru a preveni “vărsarea de sânge”.
Blocajele rutiere au exacerbat penuria de combustibil, în timp ce preţurile materiilor prime au crescut vertiginos pe pieţe.