Franța, Belgia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Malta și România au depășit în 2023 limita de deficit public stabilită prin Pactul de stabilitate la 3% din PIB. Aceste țări sunt chemate să ia măsuri corective, sub riscul sancțiunilor financiare.
Uniunea Europeană a lansat oficial proceduri pentru deficit public excesiv vineri, 26 iulie, vizând șapte state membre, inclusiv Franța, potrivit unui comunicat de presă al Consiliului European, citat de Le Monde. Pe lângă Franța, aceste decizii vizează Belgia, Ungaria, Polonia, Slovacia, Malta și România. Toate aceste țări au depășit anul trecut limita deficitului public stabilită la 3% din produsul intern brut (PIB) prin Pactul de stabilitate, care limitează și datoria la 60% din PIB. Aceste state vor trebui să ia măsuri corective pentru a respecta regulile bugetare în viitor, sub amenințarea unor sancțiuni financiare.
Mai mult, România, care se află sub această procedură din 2019, continuă să sufere efectele acesteia „din lipsa unor măsuri eficiente pentru corectarea deficitului”, precizează comunicatul de presă. Aceste reguli au fost suspendate după anul 2020 din cauza crizei economice legate de Covid și apoi a războiului din Ucraina. Au fost reformate și reactivate anul acesta.
Un plan de furnizat Comisiei până în septembrie Cele mai mari deficite ale UE au fost înregistrate anul trecut în Italia (7,4% din PIB), Ungaria (6,7%), România (6,6%), Franța (5,5%) și Polonia (5,1%). Pactul de Stabilitate prevede, în principiu, sancțiuni financiare de 0,1% din PIB pe an pentru țările care nu pun în aplicare corecțiile impuse, sau de aproape 2,5 miliarde de euro în cazul Franței. În realitate, aceste pedepse explozive din punct de vedere politic nu au fost niciodată aplicate. Franța, a cărei datorie ajunge la 110% din PIB, se află de cele mai multe ori într-o procedură de deficit excesiv de la crearea monedei euro la începutul anilor 2000, însă a ieșit din aceasta în 2017. În urmă cu două săptămâni, Bruno Le Maire, ministrul economiei al guvernului francez demisionar, a informat că Franța trebuie să economisească 25 de miliarde de euro în 2024 pentru a-și reechilibra finanțele publice. Aproximativ 15 miliarde de economii au fost deja „realizate”, dar rămân încă de găsit alte 10 miliarde prin reducerea cheltuielilor ministerelor și autorităților locale, precum și prin efectul unei impozitări mai eficiente a veniturilor companiilor energetice, potrivit lui Le Maire. În ce privește deficitul public, Parisul promite să revină pe drumul cel bun în patru ani. Bruno Le Maire și-a stabilit ținta unui deficit de 5,1% în 2024 (după 5,5% în 2023), în timp ce Bruxelles-ul mizează pe 5,3% în acest an și 5% în 2025. De acum înainte, țările vizate de măsuri disciplinare vor trebui să trimită planuri pe termen mediu până în septembrie cu privire la modul de a reveni pe drumul cel bun. Comisia Europeană va comunica apoi evaluările acestor planuri în noiembrie, cu detalii despre metodele de revenire la sănătatea fiscală.