Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM) propune ca produsele plasate pe o anumită listă naţională de lipsuri să se califice automat pentru importuri de urgenţă şi susţine că, în prezent, restricţiile impuse exporturilor şi importurilor paralele ”urmăresc în mod inerent să protejeze industria farmaceutică”, conform News.ro.
Asociaţia propune ca factorii de decizie din domeniul politicii medicamentului să ia în considerare utilizarea cadrului de import paralel oferit de legislaţia UE şi naţională. ”Importul paralel de medicamente care se eliberează pe bază de prescripţie nu se decontează pentru pacienţi, fapt care diminuează semnificativ alternativele de aprovizionare ale României în crizele de medicamente, iar exportul paralel este strict controlat de către autoritatea competentă (ANMDMR) prin introducerea, din anul 2017, de notificări prealabile, fapt care diminuează semnificativ riscul de lipsuri create de exportul paralel”, arată reprezentanţii Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente, vineri, într-un comunicat de presă. România, un caz rar Potrivit sursei citate, România ”continuă să fie unul din cazurile foarte rare, permiţând unor decidenţi politici şi/sau unor reprezentanţi ai industriei farmaceutice să militeze public pentru restricţionarea sau chiar interzicerea, atât a exportului, cât şi a importului paralel de medicamente, acest aspect încălcând grav principiile concurenţiale de bază”.
Reprezentaţii asociaţiei susţin că restricţiile impuse de producătorii multinaţionali pentru a împiedica distribuitorii angro să se aprovizioneze acolo unde doresc în cadrul pieţei unice europene, manifestate prin refuzul de a furniza, ameninţarea cu oprirea furnizării unui anumit produs, limitarea cantităţilor disponibile pentru vânzare (aşa-numitele cote de aprovizionare), diferenţierea inexplicabilă a gamelor de produse şi a preţurilor între statele membre, limitarea opţiunilor de limbă pentru ambalajul produselor, ”nu sunt nimic mai mult decât restricţii teritoriale de aprovizionare introduse pentru a fragmenta piaţa internă şi a-şi maximiza profiturile, în detrimentul pacienţilor”. ”Aceste practici nu sunt limitate la România, iar Comisia Europeană este de acord că aceste restricţii reprezintă o problemă şi au un impact asupra preţurilor şi a acceptat că acestea nu reprezintă în niciun caz doar o problemă pentru ţările mai mici, ci o problemă în întreaga Europă”, adaugă aceştia.
Propunere Ei solicită să fie permise importurile de urgenţă de către importatorii paraleli autorizaţi. ”Reiterăm propunerea noastră ca produsele plasate pe o anumită listă naţională de lipsuri să se califice automat pentru importuri de urgenţă de către importatorii paraleli autorizaţi. Totodată, atunci când se aplică cote de aprovizionare, acestea ar trebui să aibă un motiv justificat, de ex. justificarea problemelor de producţie care duc la raţionalizare. Astfel de cote trebuie să fie suficient de transparente şi flexibile. Cotele impuse distribuitorilor angro trebuie ajustate în funcţie de fluctuaţiile pieţei, cum ar fi schimbările în practica de prescripţie sau modificări ale numărului de farmacii ai unui distribuitor angro. Aşa-numitele cote «black-box», în care distribuitorii angro nu ştiu cât de mult stoc vor primi pe săptămână sau lună, nu ar trebui permise. Sectorul distribuţiei paralele, reprezentat în România de ADEM, susţine cadrele juridice adecvate, necesare şi proporţionale pentru a proteja acest principiu, al diminuării penuriilor prin respectarea obligaţiei de serviciu public, dar obiectează cu tărie atunci când restricţiile exporturilor şi importurilor paralele urmăresc în mod inerent să protejeze industria farmaceutică”, mai scrie în comunicatul ADEM.
