Preocupările legate de alimentele ultraprocesate și de efectul acestora asupra sănătății au determinat unele țări să introducă noi etichete. Potrivit cercetătorilor, adolescenții din Regatul Unit obțin aproape două treimi din caloriile zilnice din alimente ultraprocesate (sau UPF), consumul fiind cel mai ridicat în rândul celor care provin din medii defavorizate.
Constatările au reieșit dintr-o analiză a jurnalelor alimentare ținute din 2008 până în 2019 de aproape 3 000 de participanți cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani, ca parte a anchetei naționale privind dieta și nutriția din Regatul Unit, transmite The Guardian. Deși autorii au constatat o ușoară scădere a consumului de UPF, de la 68% la 63%, pe parcursul studiului, concluziile sugerează că adolescenții din Regatul Unit mănâncă în continuare mai multe alimente decât alte grupuri de vârstă. Ce relevă studiul? Dr. Yanaina Chavez-Ugalde, primul autor al studiului de la Universitatea din Cambridge, a declarat că rezultatele au evidențiat necesitatea de a aborda dominanța alimentelor ultraprocesate în dietele adolescenților. „Adolescența este o etapă unică în viață în care indivizii dobândesc un pic mai multă independență și au mai multă libertate de alegere cu privire la ceea ce mănâncă. Este, de asemenea, atunci când comportamentele de sănătate tind să se consolideze”, a spus ea. „Cred că există un loc pentru alimentele ultraprocesate în dietele noastre … dar nu atât de mult cât consumăm”.
Chavez-Ugalde a declarat că cerealele integrale și pâinea pot fi o sursă importantă de fibre chiar și atunci când sunt ultraprocesate, dar a sugerat că un aport rezonabil este mai aproape de 20% decât de două treimi. Ea a adăugat că sunt necesare măsuri politice cuprinzătoare, inclusiv o mai bună educație alimentară, reglementări privind comercializarea și un acces îmbunătățit la alimente nutritive, pentru a încuraja adolescenții să facă alegeri mai sănătoase. Ce sunt aceste alimente? UPF-urile sunt alimente fabricate industrial, care conțin următoarele substanțe: conservanți, îndulcitori, arome artificiale, emulgatori și alți aditivi. De obicei bogate în zaharuri, grăsimi saturate și sodiu, acestea sunt asociate cu o dietă de slabă calitate și au fost asociate cu numeroase riscuri pentru sănătate, inclusiv obezitatea, diabetul de tip 2 și cancerul.
În cel mai recent studiu, autorii au evaluat mai mult de 5 000 de produse alimentare înregistrate în jurnalele alimentare utilizând criteriile formale NOVA pentru a defini UPF-urile, care includ majoritatea pâinii de supermarket, cerealele pentru micul dejun, chips-urile și mâncărurile gata preparate. Studiul, realizat în colaborare cu Universitatea din Bristol, a constatat că, deși în medie 66% din caloriile adolescenților proveneau din UPF-uri, existau diferențe între societăți. Cei din medii mai defavorizate au consumat mai multe UPF (68,4%) decât cei din medii mai puțin defavorizate (63,8%). Consumul a fost mai mare la persoanele din medii albe față de cele din medii non-albe (67,3% față de 59%) și în nordul Angliei față de sud, la 67,4% față de 64,1%. În toate intervalele de vârstă, tinerii de 18 ani au consumat o proporție ușor mai mică de UPF, de 63,4%, decât cei de 11 ani, de 65,6%. „Dacă întrebați o mulțime de oameni, ei știu cum să mănânce sănătos”, a declarat Chavez-Ugalde. „UPF-urile înlocuiesc sau dislocă alimentele minim procesate, deoarece sunt mai convenabile și mai ieftine”. Detaliile sunt publicate în European Journal of Nutrition. Carmen Piernas-Sanchez, cercetător în nutriție la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicată în studiu, a declarat „Procentul aportului zilnic total de energie din alimentele ultraprocesate este foarte ridicat, în ciuda scăderilor observate în ultimii ani de studiu. Cifre similare au fost raportate în alte țări, cum ar fi SUA. Studiile viitoare de acest tip ar trebui să raporteze sursele alimentare de top care contribuie cel mai mult la consumul de UPF, ceea ce ar putea contribui în continuare la informarea politicilor menite să îmbunătățească calitatea alimentației în rândul populației din Regatul Unit”, a adăugat ea. Unele țări au introdus etichete Preocupările legate de UPF și de potențialul lor efect asupra sănătății au determinat unele țări să introducă noi etichete pentru aceste alimente. Însă Gunter Kuhnle, profesor de nutriție și știința alimentelor la Universitatea din Reading, a avertizat împotriva unei astfel de inițiative. „Probabil că nu este cea mai bună idee să stabilim un nou prag pentru lucrurile care trebuie evitate. Cred că este mult mai bine să trecem la o parte mai pozitivă. De asemenea, ar avea mult sens, deoarece există multe dezacorduri cu privire la ceea ce trebuie evitat. Ar trebui să mâncăm mai sănătos? Da. Dar o recomandare nu mâncați produsul X are nevoie de dovezi solide.”
