Într-o mişcare salutată de oficialii de la Atena ca fiind o recunoaştere “extrem de importantă”, Zeynep Boz, cel mai înalt oficial anti-contrabandă din cadrul Ministerului turc al Culturii, a declarat în această săptămână că nu există nicio dovadă care să demonstreze că Lordul a avut un permis pentru a deposeda monumentul din secolul al V-lea î.Hr. de sculpturi.
“Turcia este ţara care ar avea documentul arhivat referitor la lucrurile care au fost vândute legal la acea vreme. Istoricii au căutat ani de zile în arhivele otomane şi nu au reuşit să găsească un “firman” care să dovedească faptul că vânzarea a fost legală, aşa cum se susţine”, a declarat Boz pentru Associated Press.
Boz, care a vorbit, de asemenea, cu postul public de televiziune din Grecia, ERT, a declarat că singura dovadă care a fost găsită a fost un edict scris în italiană, dar că acesta nu conţinea nici semnătura sultanului, nici sigiliul, ceea ce ar fi confirmat că ar fi venit de la curtea imperială.
Oficiali din Atena au declarat pentru The Guardian că recunoaşterea lui Boz a fost esenţială pentru a demola orice argument conform căruia sculpturile antice au fost achiziţionate cu acordul autorităţilor otomane.
Elena Korka, director onorific al antichităţilor şi patrimoniului cultural din cadrul Ministerului grec al Culturii, a declarat: “Este vorba de un oficial turc de rang înalt, care are la dispoziţie toate arhivele, toate serviciile, iar ceea ce spune, că nu s-a găsit nimic, că nu există niciun document, este extrem de important. Au căutat şi nu l-au găsit şi asta pentru că nu a existat niciodată”.
Echipele care lucrau la ordinul lui Elgin au început să îndepărteze statuile de pe friza monumentală care împodobea cândva Parthenonul cu ajutorul unor fierăstraie de marmură şi a altor utilaje în 1801 – un efort care avea să dureze mai mult de un deceniu. Chiar şi atunci, a fost atât de controversat, încât contemporanul său, Lord Byron, s-a simţit obligat să îl denigreze în versuri.
Dar British Museum, care avea să cumpere marmurele de la diplomatul scoţian falit la acea vreme în 1816, a susţinut întotdeauna că acestea au fost obţinute în mod legal.
Grecia a câştigat un sprijin din ce în ce mai mare de când a lansat campania, în urmă cu 40 de ani, pentru a reuni comorile – considerate punctul culminant al artei clasice – cu alte relicve din Atena. Sondaje succesive au arătat că majoritatea britanicilor sunt în favoarea restaurării antichităţilor în ţara în care au fost sculptate.
