Poetul nostru drag ar fi împlinit 88 de ani în ziua de 14 februarie 2023, dar el a plecat sus și ne veghează. Zi de zi, an de an, e tot mai departe, însă neuitat! Grigore Vieru este poetul începuturilor, ființă pământeană și nepământeană deopotrivă, umedă de roua lacrimilor vărsate de-a lungul veacurilor de românii basarabeni. Sursa poeziei lui Grigore Vieru este viața în toată complexitatea ei: copilăria, bucuria tinerească, neliniștea și suferința iubirii absolute.
Poezia lui este didactică, e o carte de lectură eternă: o viață de om de la naștere la moarte, transpusă în forme parabolice, uneori moale și fin, alteori aspru, retoric și povățuitor.
În fiecare an, de ziua poetului Grigore Vieru, vreau să scriu ceva inedit, dar nu-mi iese, deoarece el este prea al nostru, este în casa fiecăruia prin cărțile sale pentru toate vârstele.
În fiecare an, mă face tristă poezia lui Grigore Vieru, căci aproape întreaga suflare basarabeană sărbătorește, pe 14 februarie, așa-zisa zi a îndrăgostiților, legată de numele unui călugăr, care nu se știe din care timp și spațiu a venit la noi de vreo câțiva ani. Încă de pe data de 13 februarie, școlile de toate nivelurile se pregătesc de această zi. Toți uită cu desăvârșire de Poetul care i-a crescut, i-a educat și i-a făcut oameni. Pentru că ziua lui Grigore Vieru este o zi a sufletului, fără iz de comunicare. Dacă l-am schimba pe așa-zisul sfânt Valentin cu poetul nostru, pe 14 februarie, businessul ar sta locului. Doar dacă vreo două-trei buchețele de flori vor apărea la bustul poetului sau la cimitir…
Vieru e citit în grădinițe și școli cu anumite ocazii. Ceva este inclus în curricula școlară, iar cei de la grădiniță încă se bucură de „Albinuța”. E un mare noroc că o avem! Dar totuși de ce este uitat, lăsat pe raft, exact de ziua lui? Dacă am avea drag de cultura noastră națională (românească), ministerele de resort (mai ales că avem doar unul acum) ar trebui încă de la 1 septembrie să anunțe spectacole, concursuri ale tinerilor poeți, recitaluri de poezie viereană, eseuri și exegeze, în baza temelor și motivelor abordate cu delicatețe, dar și fermitate, în creația poetului. Totul e lăsat pe seama profesorilor, care nu totdeauna au timp, dar care organizează diverse manifestări dedicate celui mai mare poet, pe care l-a dat pământul chinuit al Basarabiei Române. De cele mai dese ori, reprezentanții ministerelor vin în grabă la asemenea manifestări, stau un pic și pleacă englezește, fără emoții și trăiri. Ei trec în revistă, cu mare ușurință, o viață de poet, o întreagă epocă a poeziei nemuritoare a unui bun român – Grigore Vieru.
Depuneți flori în fiecare zi și citiți, recitiți, memorizați poezia lui Grigore Vieru. Și atunci nu veți sărăci nicicând.
Alexandra Tănase,
profesoară
