În weekendul care tocmai a trecut, Suedia a trimis sute de trupe pe insula Gotland, in Marea Baltică, insulă foarte importantă strategic, după ce și Danemarca, săptămâna trecută, și-a extins prezența militară în regiune, trimițând o fregată și personal militar în Lituania.
Lituania și Danemarca sunt membre în NATO. Suedia însă, ca și Finlanda, nu este, însă intensificarea activității militare a Rusiei, nu doar la granițele Ucrainei și în Crimeea ocupată, ci în întregul spațiu european al Rusiei, inclusiv în cooperare cu forțele militare ale dictaturii bieloruse, de la Minsk, toate acestea au făcut ca cele două țări scandinave până acum neutre, Suedia și Finlanda, să discute din ce în ce mai insistent o posibilă aderare la NATO.
Asta, desigur, nu ar face decât să irite și mai tare Kremlinul, care cere cu insistență ca NATO să se angajeze formal să nu mai primească noi membri, cu atât mai puțin unii aflați în vecinătatea Rusiei.
Șefa diplomației suedeze, Ann Linde, a spus astfel vineri, la o reuniune cu toți colegii ei din celelalte țări ale UE, că Suedia «își rezervă dreptul de a adera la NATO», dacă anumite considerente legate de securitatea națională o vor cere.
La acea întâlnire, la care au luat parte și miniștrii apărării din țările UE, cei 27 au cerut Comisiei Europene de la Bruxelles să întocmească o listă a unor noi sancțiuni ce ar fi impuse Rusiei în cazul unei agresiuni împotriva Ucrainei.
Tot atunci a fost din nou discutat, de astă dată în mod foarte concret, proiectul deja aprobat pe plan politic al unei armate europene independente de NATO. Este pentru prima dată că proiectul de armată europeană devine precis, capătă contururi ferme și un calendar de punere în practică pe următorii 5 până la 10 ani.
Pentru a se ajunge la asta, au trebuit însă învinse foarte multe reticențe. Ambițiile naționale în materie de securitate comună variază enorm de la o țară la alta. de altfel, șase țări din cele 27 ale UE nu fac parte din NATO, fiind practic toate țări neutre, efect al aranjamentelor de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Este vorba de Austria, Cipru, Malta, Irlanda, Finlanda și Suedia. În aceste din urmă două țări scandinave se manifestă însă din ce în ce mai mult o dorință atât a politicienilor cât și a populației de a intra în structuri de securitate comune, în special în fața provocărilor frecvente ale Rusiei, care a testat în repetate rânduri spațiul aerian suedez și finlandez.
Adevărul este că URSS-ul nemaiexistând, Finlanda și Suedia nu mai sunt împiedicate de nimic, juridic, să intre în NATO. Ba chiar, pe măsură ce un număr tot mai mare de politicieni finlandezi și suedezi pledează pentru aderarea la alianța militară occidentală, un nou sondaj sugerează că aceasta devine o posibilitate acceptabilă și pentru populație.
Opoziția față de aderarea la NATO a scăzut la 42%, potrivit unui sondaj realizat de Gallup pentru ziarul finlandez Helsingin Sanomat. Pentru prima dată din 2002 încoace, adversarii aderării țării lor la NATO au scăzut în Finlanda sub 50%. Cu toate acestea, doar 28 la sută din populație se pronunță activ în favoarea aderării țării lor la alianța militară occidentală.