Cazurile de infectare cu Covid-19 în rândul lucrătorilor medicali sunt în continuă creștere în R. Moldova. Până azi au fost confirmate peste 1500 de cazuri de îmbolnăviri în rândul medicilor, farmaciștilor, asistenților medicali şi felceri. Aceştia constituie peste 20% din numărul total al persoanelor contaminate. Este o cifră mare, ținând cont de deficitul de cadre medicale cu care se confruntă de mai mulţi ani R. Moldova. În ce măsură reușesc să compenseze acest deficit studenții şi rezidenții Universității de Medicină implicați în lupta cu epidemia?
Numărul lucrătorilor medicali în scădere cu fiecare an a scos în vileag cu mai multă pregnanță deficitul de cadre medicale devenit un factor suplimentar de presiune în timpul epidemiei. O soluţie cât de cât salvatoare a fost implicarea voluntară a studenţilor şi rezidenților în medicină care au reuşit în oarecare măsură să compenseze, mai ales în spitalele din Chişinău, deficitul acut de lucrători medicali cu studii medii, inclusiv de asistenţi medicali.
Recent, Spitalul Clinic Republican a venit cu un apel în care a solicitat studenţilor şi rezidenţilor să acorde ajutor medicilor instituției în lupta cu Covid-19. „Solicităm respectuos, participarea Dvs. în tratamentul pacienților, activând în prima linie și anume, în secțiile de Terapie Intensivă... Aportul Dvs. în această luptă ar putea deveni unul esențial”, se spune în apelul publicat pe pagina de Facebook a Asociației Studenţilor şi Rezidenților în medicină.
Numărul celor care se implică variază, fiind suplinit acolo unde este nevoie, spune rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie, Emil Ceban:
„În linii generale, avem 360 de studenţi, dintre care 40 sunt la medicina urgentă prespitalicească. Din numărul total de 1280 de rezidenţi, în jur de 50-56 de rezidenţi sunt implicaţi, mai ales cei de la epidemiologie, de la medicina de laborator şi două catedre de medicină de boli infecţioase şi anestezie şi reanimare. La prima etapă au fost implicaţi cei mai mari din anul 4 sau 3, acum sunt implicaţi şi cei din anul 2. Până nu au fost pregătiţi toţi, nimeni nu a fost implicat. Anume la specialităţile de anestezie şi reanimare am avut cei mai mulţi rezidenţi de anii mari şi numărul lor a fost destul. Nu a fost nevoie să includem pe alţii. Noi am pregătit un plan pe viitor, de pildă să aducem din alte specialităţi chirurgicale care sunt să îi aducem în anestezie şi reanimare şi nu a fost nevoie. Au fost destui acei anesteziologi-reanimatologi.”
Rectorul spune că efectele deficitului de cadre au fost atenuate şi prin implicarea în instituţiile care tratează pacienţii cu COVID-19 a lucrătorilor din alte spitale:
„...așa cum este Institutul Oncologic, neurologia ş.a. care s-au concentrat în aceste două mari spitale – Medicina Urgentă şi Spitalul Republican – unde sunt cele două mari secţii de anestezie şi reanimare şi la Centrul Covid-19 Chişinău, unde la fel este catedra noastră.”
Mai proastă este situaţia în mediul rural, unde spitalele şi centrele de sănătate se confruntă cu o criză şi mai acută de cadre, constată directoarea Școlii de Management pentru Sănătate Publică, Rodica Gramma:
„La noi un medic din rural acoperă câteva sate, fiindcă nu avem medici la sate. De exemplu, într-un raion, medicul infecţionist este o persoană de 76 de ani şi el refuză să acorde asistenţă şi atunci noi rămânem fără medic infecţionist în raion - persoană care este foarte importantă în cazul unei epidemii. Această problemă, care a fost foarte acută pe parcursul ultimelor 10 ani, a devenit acum vital de importantă. Cum se asigură? Cu ceea ce avem, iar dacă nu îi avem, cu regret, persoanele bolnave, pacienţii nu au acces la servicii medicale, li se încalcă drepturile. Cine este vinovat? Sistemul sănătăţii? Nu. Pentru că sistemul sănătăţii trebuia asigurat de către politicienii care au trebuit să se gândească ce se va întâmpla în situaţia în care vom avea nevoie acută de medici.”
Datele cu care operează autorităţile arată că în ultimele două decenii aproape jumătate dintre medicii din R. Moldova au părăsit sistemul, în special din cauza salariilor mici, dar şi a condiţiilor precare de muncă. Asigurarea populaţiei cu lucrători medicali e sub media recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Datele Federaţiei Sindicale „Sănătatea” arată că anul trecut fiecare al patrulea medic era la vârsta pensionării şi 16 la sută din ceilalți lucrători medicali erau pensionari. Ministerul Sănătăţii evită să comunice datele exacte privind deficitul de personal în cele mai importante instituții. Se ştie însă că rata de infectare în rândul lucrătorilor din sistem este de peste 20 la sută din numărul total al infectărilor.
